Băsescu şterge pe jos cu ministrul Hurezeanu după ce România n-a fost invitată la masa liderilor europeni de la Paris
Fostul preşedinte Traian Băsescu i-a aruncat cuvinte grele, la postul B1 TV, ministrului de Externe, Emil Hurezeanu, după ce România nu a fost invitată la summitul de la Paris convocat de Emmanuel Macron, în contextul noii poziţionări a administraţiei Trump faţă de Europa.
Traian Băsescu a avut o discuţie pe acesta temă cu jurnaliştii Laura Chiriac şi Răzvan Zamfir.
Jurnalistă: Domnule preşedinte, este o zi în care am auzit foarte multe plângeri din partea autorităţilor române, foarte multă frustrare că n-am fost invitaţi la summitul de la Paris. Dumneavoastră, cum catalogaţi ceea ce s-a întâmplat astăzi?
Traian Băsescu: Se încearcă nişte explicaţii fără niciun Dumnezeu. Adică se face de râs şi ministrul de Externe, domnul Hurezeanu, care oricum este într-o poziţie care nu i se potriveşte deloc. Ne trebuie un ministru de Externe dur, care să ştie meserie şi să aibă multă experienţă în negocieri. Iar domnul Diaconescu mă surprinde cu explicaţia pe care o dă, dar, mă rog, probabil încearcă să-l apere pe domnul preşedinte.
În ceea ce priveşte delegarea reprezentării noastre de către Polonia, afirmaţia e de un ridicol total. În 10 ani în care am avut mandatul de preşedinte al României, nu mi s-a întâmplat vreodată să delegăm Polonia, niciun alt stat, nici măcar Statele Unite, să ne reprezinte. Ne-am reprezentat singuri.
Jurnalistă: Este Polonia cel mai bun prieten al României, în măsură să apere interesele României într-un context atât de delicat?
Traian Băsescu: Doamnă, v-am spus, nu cred şi nu pot intra în jocul ăsta, să vezi aşa, telepatic, că ne-a mandatat să-i reprezentăm şi pe ei. Unele sunt problemele pe care le are nordul flancului estic şi altele sunt problemele pe care le are sudul flancului estic. Vreau să ştiu ce mandat a dat domnul Hurezeanu Poloniei să reprezinte şi Moldova, pe care noi o facem în mod automat. Când vorbim de România, vorbim şi de Moldova. Când vorbim de securitatea României, vorbim şi de securitatea Moldovei. Vreau să ştiu dacă în negocierile care vor urma ne reprezintă cumva Polonia şi în ceea ce priveşte propria noastră siguranţă.
Nu, este un eşec diplomatic şi asta e. Trebuie să ne întrebăm de ce o ţară care are cea mai lungă frontieră cu Ucraina, vreo 650 de kilometri, de ce o astfel de ţară n-a fost invitată?
Jurnalistă: Domnule preşedinte, cui se poate imputa acest eşec diplomatic? Pentru că Bolojan a venit la Palatul Cotroceni săptămâna trecută. Nu cred că se poate vorbi despre o responsabilitate a lui.
Traian Băsescu: Da, şi a venit la Palatul Cotroceni, s-a gândit să facă o economie. Să se cazeze în Palatul Cotroceni. Eu nu-mi pot imagina reşedinţa preşedinţilor României cu un preşedinte care îşi face duşul dimineaţa pe acolo, umblă cu prosopul în jurul bustului şi aşa mai departe. E incredibil ce i-a dat prin cap. Să îşi facă preşedinţia acolo, îşi face omleta dimineaţa, face şi de un lăptic. (râde) Da, bun, nu-i puteai reproşa nimic domnului Bolojan, că-i proaspăt venit.
Dar ministrului de Externe, da. Şi foarte probabil, nu numai ministrului de Externe. Mă rog, să zicem că a fost la München şi a venit la Bucureşti, dar în Franţa avem un ambasador. Nu avea dreptul să nu ştie, să nu alerteze centrala că se produce un mini-summit cu cei mai importanţi. România chiar este importantă.
Jurnalistă: Domnule preşedinte, despre ce s-a discutat la summitul ăsta? Se spune, mă rog, Financial Times scria, am citit, că se ia în calcul retragerea trupelor din ţările baltice, ale trupelor americane, se ia în calcul retragerea soldaţilor americani care sunt în această parte a lumii. Şi există temerea că domnul Trump ar putea să-i facă domnului Putin nişte concesii pe care nici măcar el nu şi le imaginează. Împărtăşiţi această temere?
Traian Băsescu: Personal, nu am încredere în domnul Trump. Sunt un pro-american, iubesc America, rămân loial Americii, dar nu pot să cred într-un preşedinte care e preocupat mai mult de imobiliare, de propria lui imagine, care se strâmbă când vorbeşte, care vine şi, prin oamenii lui, discreditează Uniunea Europeană. Deci nu am încredere în acest om şi, foarte probabil, va face orice ca să poată spune că „am făcut pace în Ucraina”. S-ar putea să sacrifice orice pentru a-şi atinge acest obiectiv pe care l-a anunţat ca fiind obiectiv de 24 de ore în timpul campaniei.
Deci nu am încredere, de aceea Uniunea Europeană trebuie să participe la discuţii. Este adevărat, atenţie, aici trebuie să fim foarte atenţi. La o întâlnire Putin cu preşedintele Statelor Unite nu se poate discuta doar problema Ucrainei, când discutăm de Rusia şi Statele Unite.
Jurnalist: Domnule preşedinte, la aceasta reuniune restrânsă, informală, organizată de preşedintele francez, România – sigur, cred că este un punct de vedere împărtăşit de orice om rezonabil – ar trebui, măcar din prisma geografiei, să fie prezentă la masa. Întrebarea mea pentru dumneavoastră este următoarea: ar fi avut pârghii diplomaţia românească astfel încât să forţeze, să genereze o invitaţie pentru statul român la această întâlnire? În condiţiile în care – am auzit şi explicaţia aceasta – preşedintele francez ar fi vrut să discute doar cu cei care, în ultimii ani, i-au susţinut viziunea proprie de politică externă.
Traian Băsescu: Nu cred că asta e problema, viziunea proprie. M-am uitat şi eu la cei care participă şi vreau să vă spun că sunt doar cei care sunt net contributori. Nu sunt state care consumă bani de la Uniunea Europeană, ci state care contribuie cu bani la Uniunea Europeană.
Jurnalist: Deci o masă a bogaţilor.
Traian Băsescu: O masă a celor care pot. Pentru că, având în vedere resursele de care dispun, toate aceste state pot asigura resurse pentru, de exemplu, trupele de menţinere a păcii, dacă se va ajunge la pace. Înţelegeţi? Deci n-aş spune că neapărat criteriul a fost capacitatea militară sau orientarea politică. Pentru că nu puteţi să-mi spuneţi că doamna Meloni are aceeaşi orientare cu Macron, nu?
Jurnalistă: Deci este, practic, o întâlnire a celor care sunt capabili să contribuie din punct de vedere militar.
Traian Băsescu: În primul rând, financiar, pentru că contribuţia militară este una care ţine cont de multe alte criterii interne. Ei pot contribui, în primul rând, financiar. Sigur ca şi noi va trebui să contribuim, dacă asta va fi problema. Numai că, atenţie, se scapă din vedere următorul lucru.
Acum trei zile, Casa Albă a trimis membrilor Uniunii Europene o scrisoare în care îi întreabă cu ce pot contribui: din punct de vedere al trupelor, din punct de vedere financiar, din punct de vedere logistic, din punct de vedere al unei reacţii de răspuns în cazul în care trupele de menţinere a păcii sunt atacate. Deci este un chestionar. Şi nu exclud posibilitatea ca la Paris să se încerce o punere de acord a principalilor contributori. Deci n-aş privi atât de dramatic neparticiparea noastră. Nu mă bucură, dar nu e o dramă.
Iar dacă criteriul – tind să cred că e acesta, al contribuţiei, al capacităţii de a contribui – nu exclud posibilitatea ca, având în vedere că România nu e chiar lipsită de posibilitatea de a contribui la pace în frontiera ei, şi situaţia politică de la noi să fi contribuit la neinvitarea noastră.
Jurnalist: Dar Polonia e în situaţia de a oferi mai mult Uniunii Europene decât a primit?
Traian Băsescu: Da. Polonia e o ţară care aproape a ajuns la 5% din buget pentru înzestrarea armatei. Sigur, şi ea încă primeşte bani de la Uniunea Europeană. Nu este un net contributor. Dar e o ţară de 40 de milioane, cu un PIB uriaş şi, mai ales, cu o resursă militară care, de departe, depăşeşte capabilităţile României.
