Baconschi cere măsuri fără precedent contra promotorilor nostalgiilor comuniste. Avertizează că, dacă CG câştiga, urma lichidarea "duşmanilor poporului"
Amplificarea nostalgiilor comuniste, în special în contextul războiului hibrid, este o problemă de siguranţă naţională, punctează, într-un amplu interviu oferit Epoch Times, fostul ministru de Externe Teodor Baconschi.
La 35, aproape 36 de ani de la Revoluţie, un sondaj INSCOP, efectuat la comanda IICCMER (Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc), arată că 66,2% dintre români cred că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România şi aproape 56% că regimul comunist a fost, şi el, bun pentru ţara noastră.
Cum se explică acest lucru în condiţiile în care comunismul a debutat cu atrocităţi, precum Fenomenul Piteşti, colectivizarea forţată, închisori, torturi, pentru ca, în ultimii ani, să însemne întuneric, frig în case, cozi la alimente, umilinţa uleiului şi pâinii pe cartelă şi frica de a spune ce gândeşti, pentru a nu fi tocat în bătaie de Securitate?
Potrivit fostului ministru de Externe Teodor Baconschi, acest lucru se explică printr-un amestec de factori politici, sociali şi culturali, care au modelat memoria colectivă în ultimii 35 de ani. Cu o Revoluţie confiscată de moştenitorii Securităţii şi ai PCR, în frunte cu Ion Iliescu, fără o lege a Lustraţiei, cu un TVR difuzând în buclă filmografie ceauşistă, cu privatizări pe aceeaşi metodă ca în Federaţia Rusă, cu un PSD care nu s-a dezis niciodată de comunism, cu instituţii de forţă care au acreditat teza Securităţii Patriotice şi, în lipsa unei politici de recuperare a memoriei, s-a ajuns în punctul în care s-a ajuns.
La relativizarea răului, la glorificarea trecutului comunist au contribuit activ şi ruşii ale căror interese au corespuns cu cele ale foştilor securişti, îmbogăţiţi corupţi, foşti demnitari băgaţi la zdup, care se tem de o justiţie independentă, punctează fostul ministru. Baconschi opinează, în interviul acordat redacţiei noastre, că amplificarea nostalgiilor comuniste, în contextul războiului hibrid, a cărui ţintă suntem, este o problemă de siguranţă naţională: „Trebuie închise rapid portalurile şi paginile sau conturile care promovează obscen ‘Epoca de Aur’”, transmite el.
Nu în ultimul rând, fostul ministru mai subliniază că este o legătură directă între războiul hibrid dus de Rusia şi intensificarea nostalgiilor comuniste în România.
Redăm integral interviul
Reporter: Un sondaj efectat de INSCOP la comanda IICCMER, făcut public ieri, arată că 66,2% dintre români (repondenţi, evident) cred că Nicolae Ceauşescu a fost un lider bun pentru România.
De asemenea, 55,8% dintre repondenţi cred că, mai degrabă, comunismul a fost un lucru bun pentru România. Dintre aceştia, tinerii născuţi după căderea comunismului, cu vârste între 18 şi 29 de ani, în proporţie de 45%, consideră că regimul comunist a fost benefic.
85% dintre repondenţi afirmă că mâncarea era mai sănătoasă în comunism, 68,5% spun că se producea mai mult atunci decât acum, 77% consideră că ţara era mai bogată înainte de 1989, iar 73% cred că România era mai respectată pe plan extern. Totodată, 53% susţin că România era mai puţin poluată înainte de 1989 – o percepţie discutabilă, având în vedere poluarea generată de industria comunistă, care era, de fapt, masivă şi toxică.
În mod surprinzător, 59,2% dintre respondenţi cred totuşi că regimul comunist este vinovat de crime. Cu toate acestea, revenind la datele iniţiale, 66,2% îl consideră pe Ceauşescu un lider bun, iar 55,8% cred că regimul comunist a fost unul benefic.
Totodată, 66,4% afirmă că statul avea mai multă grijă de cetăţean în perioada comunistă.
Domnule Baconschi, cum vă explicaţi dumneavoastră aceste cifre? Cum este posibil ca un procent atât de mare de oameni să îl admire pe Ceauşescu şi să creadă că regimul comunist a fost benefic pentru România?
Teodor Baconschi: Sunt mai multe explicaţii. Moştenitorii Securităţii şi ai PCR - adunaţi din eşalonul doi pentru a constitui puterea post-comunistă, FSN-Iliescu – au rămas în mare măsură la butoane în ultimii 35 de ani. Ei şi rudele. Şi nu atât în Parlament sau Guvern, cât în structurile statului. Acest grup social a privatizat economia lui Ceauşescu (metoda "MEBO" a fost aplicată identic în Federaţia Rusă) şi mai ales a avut grijă să oprească pedagogia naţională anti-totalitară.
Printr-o presă majoritar aservită, ei au impus treptat în conştiinţa noilor generaţii tezele menite să relativizeze crimele regimului comunist. TVR a difuzat în buclă filmografia ceauşistă. Noile ”instutiţii de forţă” au acreditat teza ”Securităţii patriotice”. Iulian Vlad, ultimul şef al poliţiei politice comuniste, a primit funeralii cu onor militar, iar bardul oficial al cultului personalităţii dictatorului, Adrian Păunescu, are statuie în Parcul Icoanei.
Vă dau câteva exemple simbolice. Aş mai adăuga campania de demonizare a intelectualilor publici pro-occidentali şi democraţi care l-au sprijinit pe Traian Băsescu: Băsescu e răul absolut, promotorii anti-comunismului sunt ”băsişti”, deci anti-comunismul e depăşit, sau chiar malefic. Oricum, buchetul metodelor de spălare a regimului marxist-leninist e mult mai divers decât credem.
Reporter: Cum este posibil ca oameni care sunt conştienţi că regimul comunist este vinovat de crime să considere, totuşi, că acesta a fost „bun”? Sigur, este posibil ca o parte dintre cei care condamnă crimele comunismului să nu se regăsească în procentele celor care îl admiră pe Ceauşescu şi regimul comunist. Dar o parte dintre aceste procente, cu siguranţă, se suprapun.
Teodor Baconschi: Asta spuneam - majoritatea românilor nu sunt conştienţi de natura criminală a comunismului. Raportul ”Comisiei Tismăneanu”, prezentat de preşedintele Traian Băsescu în Parlament, a fost huiduit. Niciuna dintre recomandările sale în ordine memorială n-a fost aplicată.
Manualele de istorie au expediat subiectul. Cartea Neagră a comunismului – care documentează pe ţări cele 100 de milioane de victime ale regimurilor comuniste - a avut o circulaţie confidenţială. Şi e reeditată azi la Editura Spandugino, fără subvenţii de stat. Nu avem un Muzeu al crimelor comunismului. Memorialul Sighet sau cel de la fosta închisoare Piteşti sunt eroice şi izolate iniţiative private. Cele peste 200 de colonii penitenciare de pe harta Gulagului românesc sunt cunoscute doar de către specialiştii în istorie recentă. Iliescu a dat vina pe Ceauşescu, pentru a salva sistemul nomenclaturii şi a evita lustraţia.
După 35 de ani de PSD, nemulţumiţii de toate felurile au revenit la un Ceauşescu idealizat. E bumerangul care se întoarce la PSD, care nu s-a dezis de comunism, ci doar de ceauşism. Or, dacă PSD – cu baronatul lui cleprocratic şi corupţia generalizată – a dezămăgit, rezultă cumva că Ceauşescu a fost nedreptăţit şi trebuie ”reablitat”. Asta e valabil mai ales pentru electoratul care ”a prins” comunismul real. Pentru tinerele generaţii, comunismul e văzut fie cu ochelarii de la Woodstock (ca opoziţie ”cantabilă” la un sistem aşa-zis capitalist) fie rămâne o pagină albă. În mintea multor nativi digitali, cu educaţie precară, utopia comunistă s-a delimitat de aplicarea ei concretă, represivă şi criminală: e din nou o utopie ”virgină”, o ideologie a ”protestului” contra ”inechităţilor” sociale…
Reporter: Am observat, atât în campania electorală, cât şi anterior, cum politicieni sau candidaţi susţinuţi (direct sau indirect) de Kremlin au inclus în discursurile lor laitmotive naţionalist-ceauşiste sau chiar l-au lăudat în mod explicit pe Nicolae Ceauşescu. Credeţi că există vreo legătură între războiul hibrid dus de Rusia şi intensificarea acestor nostalgii comuniste în România?
Teodor Baconschi: E o legătură organică între cele două fenomene. ”Suveranismul” neo-imperial şi revizionist practicat de Putin are ca scop denigrarea democraţiilor occidentale, revenirea la sferele de influenţă, reactivarea reprezentărilor colective din Războiul rece. Exact ca pe vremea URSS, ”Occidentul colectiv”, cum îi zice Putin, e sediul corupţiei, al decăderii morale, al materialismului lipsit de ”idealuri” şi al exploatării celor săraci.
Agenda lui Putin cultivă spiritul de revanşă, resentimentul şi invidia, ca ingrediente ale clasicei ”lupte de clasă” marxist-leniniste. Ea s-a suprapus perfect cu ”aspiraţiile” celor mai retrograde forţe (rezervişti, jurnalişti sub ”acoperire”, îmbogăţiţi corupţi, foşti demnitari băgaţi la zdup, care se tem de o justiţie independentă, frustraţi scoşi la pensie din ”cauza” exigenţelor NATO etc. Toţi aceştia au bani, dar nu mai au prea multă putere. Au pus umărul la proiectul AUR, cum au fabricat în trecut PRM-ul lui C.V. Tudor şi alte organizaţii naţionaliste (de tip ”Vatra Românescă”) şi au încercat, inclusiv sub pretextul că se aliniază la aşa-zisa revoluţie conservatoare MAGA, să instaureze în România un regim autoritar.
Abia aşteptau victoria lui Georgescu (de la Simion nu cred că mai aveau mari aşteptări) pentru a lichida ca în anii '50, poate ceva mai soft, ”duşmanii poporului” şi ”trădătorii de ţară” care ”s-au ploconit” în faţa Occidentului imperialist şi colonizator. Nu le-a mers doar pentru că şi electoratul noului preşedinte Nicuşor Dan trăieşte tot în România, şi a înţeles pericolul, dar şi pentru că (totuşi!) suntem în UE şi NATO, de unde am primit informaţii şi sprijin politic, aşa că glonţul ne-a trecut pe la ureche, fără ca ameninţarea unei ”restauraţii” de tip putinist să fi dispărut.
Reporter: Este amplificarea nostalgiilor comuniste, în special în contextul unui război hibrid, o problemă de siguranţă naţională?
Teodor Baconschi: Fără îndoială că da. Însă răul e făcut. Problema e că am acumulat prea multe întârzieri şi neglijenţe la limita complicităţii cu extremismul. Trebuie închise rapid portalurile şi paginile sau conturile care promovează obscen ”Epoca de Aur”. Puterea CNA ar trebui extinsă (amenzi mult mai mari pentru propaganda aşa-zis ”suveranistă”). Vă spuneam şi în precedenta noastră conversaţie că legea anti-legionară trebuie completată prin prevederi penale simetrice în materie de propagandă comunistă.
Şi asta nu de dragul unor dispute între istorici sau politologi, ci pentru că, de fapt, ”fenomenul Georgescu” este dovada deplinei fuziuni între naţional-comunism şi legionarism! Cred că şi BOR trebuie ajutată să înţeleagă că acei ierarhi şi preoţi (salarizaţi de stat şi irigaţi cu fonduri europene) care folosesc amvonul (sau social media) pentru a ”binecuvânta” discursul anti UE şi NATO, şovinismul faţă de Ucraina agresată şi ”războiul sfânt” al lui Putin nu-şi exercită libertatea de exprimare, ci participă la o acţiune anti-statală. E însă de vină şi statul ca atare: slab, moale, ezitant. Şi obsedat de secretomanie. Când instituţiile publice nu comunică transparent, ele încurajează direct proliferarea teoriilor conspiraţiei şi potopul ameţitor de fake news. Se pare că guvernul Bolojan începe să renunţe la practica opacităţii ”convenabile”…
Reporter: Ce credeţi că ar trebui făcut pentru a stopa sau, cel puţin, pentru a diminua amplificarea nostalgiilor comuniste în societate?
Teodor Baconschi: Doar dacă statul – în speţă guvernul – face un viraj serios în materie de ”politică memorială”, putem spera să mai îndreptăm ceva, de-a lungul mai multor ani. TVR ar trebui să dea în buclă sigura mărturie filmată cu torţionarul Franz Ţandără, ăla care spune că avea normă zilnică de spart capetele unor deţinuţi politici cu studii la Paris, şi să renunţe la redifuzarea continuă a mistificărilor naţional-ceauşiste din filmele lui Sergiu Nicolaescu… Vedeţi, noi locuim în bula noastră virtuală şi credem că toţi utilizatorii social media, inclusiv cei din zona AUR-POT-SOS, văd grupajele foto despre cozile la alimente, autobuzele hârbuite burduşite cu oameni pe scară sau scenele de cult deşănţat al personalităţii, pe stadioane. Se vede că nu le văd, sau le cred ”ştiri false”, pentru că neuro-agresiunea războiului hibrid le lasă creierele perfect spălate.
Reporter: Am văzut nu mai demult de astăzi imagini halucinante din faţa IPJ Ilfov, unde Călin Georgescu a venit să semneze pentru controlul judiciar. Copii dăruind flori, ca pe vremea lui Ceauşescu, oameni adulând, o tânără cu cravata de pionier la gât cerând autograf. Au acei români care-l adulează pe Călin Georgescu nevoie de un nou Ceauşescu? De unde nevoia aceasta?
Teodor Baconschi: Nu uitaţi că, de când am intrat în modernitate – şi se organizează ”alegeri” – România a trăit de două ori mai mult sub dictaturi, decât într-un început de democraţie. Reflexele servituţii voluntare nu trec peste noapte. Libertatea e o povară greu de dus, pentru că implică responsabilitate personală, or noi am supravieţuit într-o societate infantilizată şi manipulată după manualele KGB.
În 1990, mii de bucureşteni salutau invazia paramilitară a minerilor aduşi de Iliescu pentru a pedepsi firava Opoziţie democratică. Unii le sărutau mâna. Păi, era unul care-i săruta nu demult mâna şi ”primarului” Piedone… Mitul lui Vlad Ţepeş – autocratul justiţiar – a fost parodic suprapus cu neo-fanariotul post-comunist, care fură, dar mai aruncă şi spre ”popor” câte o ciozvârtă. E agramat, şmecher, mincinos şi corupt, dar are aşa, un ”feeling” pentru ”cei mulţi”… E de-al nostru! Şi despre Ceauşescu se spunea că vrea binele poporului, dar sunt nişte ticăloşi pe lângă el, care nu-i spun că poporul suferă. Am început să scăpăm de obsesia ”conducătorului providenţial”, însă vindecarea de această falsă soluţie e abia la început.
