Autorităţile germane clasifică AfD drept extremist de dreapta. Partidul anunţă că se va apăra pe cale juridică
Cu puţin timp înainte de instalarea unui guvern federal format din CDU/CSU şi SPD, Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV) a declarat întreaga formaţiune AfD drept o „activitate extremisto-dreaptă dovedită”. Ministrul federal de interne aflat la final de mandat, Nancy Faeser, a subliniat că „nu a existat nicio influenţă politică” asupra noului raport de evaluare.
Considerând AfD ca fiind o mişcare extremistă suspectă încă din 2021, Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV) a desemnat, pe 2 mai, partidul populist ca fiind „extremist de dreaptă”, în urma unei „anchete intensive şi cuprinzătoare efectuate de experţi”.
Aceasta înseamnă că serviciile de informaţii au acum dreptul să îl ţină sub supraveghere.
BfV a declarat într-un comunicat că abordarea AfD faţă de etnie „nu este compatibilă cu ordinea democratică fundamentală”.
„Viziunea predominantă din partid asupra poporului, bazată pe criterii etnice şi de descendenţă, este incompatibilă cu ordinea democratică liberă”, a transmis autoritatea de securitate.
Aceasta vizează „excluderea anumitor grupuri ale populaţiei de la participarea egală în societate, supunându-le unui tratament inegal, neconstituţional şi atribuirea unui statut legal inferior”, se mai arată în declaraţie.
„Concret, AfD consideră, de exemplu, cetăţenii germani cu istoric de migraţie din ţări cu influenţă musulmană ca nefiind egali cu ceilalţi membri ai poporului german, definit etnic de partid”, afirmă serviciul de informaţii interne.
„Această concepţie excluzivistă asupra naţiunii este punctul de plecare şi fundamentul ideologic al unei agitaţii continue împotriva anumitor indivizi sau grupuri, care sunt astfel în general denigraţi, dispreţuiţi şi împinşi la temeri şi respingere iraţională”, se precizează în continuare.
Afirmaţiile şi poziţiile partidului şi ale liderilor săi încalcă principiul demnităţii umane, au explicat vicepreşedinţii agenţiei, Sinan Selen şi Silke Willems. Acesta a fost factorul determinant pentru actuala clasificare.
„Am ajuns la convingerea că Alternativa pentru Germania este o mişcare extremistă de dreapta”, au afirmat într-o declaraţie comună vicepreşedintele BfV, Sinan Selen, şi vicepreşedinta Dr. Silke Willems.
Anumite facţiuni ale AfD, cum ar fi aripa sa de tineret, fuseseră deja clasificate ca extremiste.
În prima reacţie a partidului la raport, liderul unui grup parlamentar regional, Anton Baron, a declarat: „Este trist să vedem starea democraţiei din ţara noastră, când partidele consacrate recurg acum la cele mai discutabile mijloace politice pentru a acţiona împotriva celui mai puternic partid de opoziţie".
„Este vorba exclusiv de menţinerea puterii vechilor partide. Lupta împotriva AfD a devenit o luptă împotriva democraţiei înseşi. Nu ne vom lăsa intimidaţi!”, a declarat el separat într-o postare pe X.
Un sondaj realizat de Ipsos în martie a arătat că partidul AfD a ocupat pentru prima dată primul loc în sondaje.
„Lovitură împotriva democraţiei germane”
Purtătorii de cuvânt federali ai AfD, Alice Weidel şi Tino Chrupalla, consideră decizia de azi a BfV drept gravă lovitură împotriva democraţiei germane.
„În sondajele actuale, AfD este principala forţă politică. Guvernul federal mai are doar patru zile în funcţie. Serviciul de informaţii nici măcar nu mai are un preşedinte. Şi clasificarea ca aşa-numit ‘caz suspect’ nu este definitivă din punct de vedere juridic”, a declarat conducerea partidului şi a fracţiunii parlamentare AfD.
Cu toate acestea, AfD, în calitate de partid de opoziţie, este „discreditat public şi incriminat” chiar înainte de schimbarea guvernului.
Pentru purtătorii de cuvânt federali, noua clasificare este o „intervenţie dirijată” în procesul democratic de formare a voinţei şi este „motivată politic”.
Aceştia au anunţat că partidul „se va apăra în continuare pe cale juridică”.
Vicepreşedinte AfD: Clasificarea este „pur politică”
Vice-liderul grupului parlamentar AfD şi vicepurtătorul de cuvânt federal, Stephan Brandner, a numit noua clasificare „absurdă”:
„Această decizie a BfV, subordonat politic, este un nonsens complet din punct de vedere al conţinutului, nu are nicio legătură cu legea şi este o măsură pur politică în lupta partidelor cartelului împotriva AfD”, a declarat Brandner pentru Epoch Times.
Celelalte partide au eşuat complet în ultimii ani şi au condus Germania spre prăpastie. Dacă ar fi fost aplicată politica AfD, aproape toate problemele actuale ar fi fost evitate, a susţinut Brandner.
„Cetăţenii ştiu asta şi ne votează. De aceea, această decizie a aşa-numitului BfV era, din păcate, de aşteptat ca o altă măsură incorectă în lupta împotriva singurei forţe de opoziţie.”
Faeser: „Nu a existat nicio influenţă politică asupra raportului”
Ministrul federal de Interne aflat în funcţie, Nancy Faeser (SPD), a vorbit în schimb despre o evaluare „clară şi neechivocă”.
„Atitudinea etno-naţionalistă a AfD se reflectă în afirmaţii rasiste, mai ales împotriva migranţilor şi musulmanilor”, a spus ministrul în funcţie.
„Aceasta contravine în mod clar garanţiei demnităţii umane prevăzută în articolul 1 din Constituţie.”
Ea a adăugat: „Noua clasificare este rezultatul unei analize cuprinzătoare şi neutre, documentată într-un raport de 1.100 de pagini. Nu a existat nicio influenţă politică asupra acestui raport.”
BfV se află în subordinea Ministerului Federal de Interne şi este supus instrucţiunilor acestuia.
Oficiile pentru Protecţia Constituţiei din landurile Turingia, Saxonia şi Saxonia-Anhalt clasificaseră deja organizaţiile regionale ale AfD drept „activităţi extremiste de dreapta dovedite”.
După ce presa a relatat în februarie 2021 despre o posibilă clasificare a întregului partid drept „caz suspect”, BfV a trebuit, la ordinul Tribunalului Administrativ din Koln, să aştepte aproape un an pentru a face această evaluare publică şi pentru a începe supravegherea. În mai 2024, Curtea Administrativă Superioară din Munster a decis că BfV a avut dreptate în clasificarea AfD drept „caz suspect de extremism de dreaptă”. Procesul juridic este încă în desfăşurare.
Raportul nu va fi publicat
Chiar şi în cazul unei clasificări drept caz suspect, sunt permise deja mijloace specifice serviciilor de informaţii, cum ar fi utilizarea de „persoane de legătură” (V-Leute) cu acces la informaţii interne. De asemenea, sunt permise observaţiile, înregistrările audio şi video. Alegerea şi utilizarea acestor mijloace trebuie totuşi să respecte principiul proporţionalităţii.
În cazul unei clasificări ca obiectiv dovedit extremist, pragul pentru utilizarea acestor mijloace este mai scăzut.
Clasificarea de către BfV nu implică în mod direct interzicerea partidului. O astfel de interdicţie poate fi solicitată doar de Bundestag, Bundesrat sau guvernul federal la Curtea Constituţională Federală. Totuşi, noua clasificare ar putea încuraja una dintre aceste instituţii să iniţieze o astfel de procedură.
Decizia actuală se bazează pe un raport amplu al BfV destinat doar uzului intern. Publicarea acestui document de lucru intern, care include şi concluzii din campania electorală federală trecută, nu este prevăzută.
Context
Decizia vine cu puţin timp înainte ca liderul conservator Friedrich Merz să fie ales noul cancelar al Germaniei.
Partidul de centru-dreapta CDU al lui Merz a ieşit victorios din alegerile din februarie şi se află acum într-o coaliţie cu social-democraţii de centru-stânga (SPD), care solicită interzicerea partidului.
Merz a promis că nu va guverna niciodată împreună cu AfD, care a ieşit pe locul al doilea în alegerile generale, chiar dacă acest lucru i-ar asigura o majoritate clară.
Vicepreşedinta SPD, Serpil Midyatl, a scris pe platforma de socializare X: „Pentru mine este clar: interzicerea AfD trebuie să intre în vigoare”.
Ea a afirmat că partidul său „a condus în mod absolut corect discuţia despre interzicerea partidului în ultimele luni” şi că acest subiect va fi abordat în cadrul unui viitor congres al partidului.
„Acum, totul trebuie să continue cu atenţia necesară, cu tenacitate şi fără erori. Pentru mine este clar că interzicerea trebuie să intre în vigoare”, a adăugat Midyatl.
