Austria va da în judecată Comisia UE pentru aprobarea extinderii centralei nucleare ungare

Austria intenţionează să dea în judecată Comisia Europeană pentru decizia acesteia de a permite Ungariei să extindă centrala nucleară de la Paks.

Viena este nemulţumită de decizia Comisiei şi a afirmat că nu consideră energia nucleară ca fiind o modalitate de combatere a schimbării climatice sau în interesul comun al Europei.

Austria, care are graniţă comună cu Ungaria, se mândreşte cu susţinerea energiei curate şi cu faptul că nu are nicio centrală nucleară.

O acţiune juridică similară a fost lansată în 2015 împotriva Comisiei Europene din cauza suportului acesteia pentru planurile britanicilor – în valoare de 18 miliarde de euro – de a construi o centrală nucleară la Hinkley Point, în Marea Britanie.

Elisabeth Koestinger, purtătoare de cuvânt a Ministerului austriac pentru Sustenabilitate, a afirmat: “Guvernul a convenit că există trei motive suficiente pentru a da în judecată Comisia.

Asistenţa UE este permisă doar atunci când [o centrală nucleară] este construită pe interes comun. Pentru noi, energia nucleară nu este o formă sustenabilă a unei surse de energie şi nici un răspuns la schimbarea climatului”.

Noua conducere austriacă a promis că va impulsiona reformele Uniunii Europene după ce noul cancelar Sebastian Kurz a respins apelurile pentru un referendum privind ieşirea Austriei din blocul european.

Viena va prelua conducerea Preşedinţiei Consiliului UE în cea de-a doua jumătate a acestui an, iar Kurz a promis că va urmări adoptarea unor reforme pe baza motto-ului: “O Uniunea Europeană mai mică, dar mai eficientă”.

Kurz şi-a condus Partidul Popular Austriac (OVP) spre victorie pe baza unei platforme anti-imigraţie, iar elementele centrale ale propunerilor sale pentru reforme vor avea la bază această chestiune.

În martie 2017, agenţia UE pentru reglementarea ajutoarelor de stat a aprobat planul Ungariei de a construi două reactoare noi la centrala nucleară de la Paks cu ajutorul "Rosatom" - Corporaţia de Stat pentru Energie Atomică a Federaţiei Ruse.

Ungaria urmăreşte să înceapă construirea reactoarelor în acest an, primul reactor urmând să fie finalizat în 2025. Cele două reactoare vor dubla capacitatea de 2.000 megawaţi a centralei.

Oficiali de la Bruxelles au insistat că autorităţile ungare au căzut de acord în privinţa mai multor măsuri pentru a asigura o concurenţă loială.

Acordul pentru extinderea centralei a iscat deja controvese din cauza unor afirmaţii conform cărora Comisia Europeană şi-ar fi oferit sprijinul din motive politice şi a închis ochii în faţa deciziei Ungariei de a sări peste o licitaţie publică, deşi legea UE cere o licitaţie competitivă în cazul unor astfel de proiecte.

Documente obţinute de europarlamentarul ungar Benedek Jávor, din partea Verzilor, par să arate ezitarea comisarilor de a pune şi mai multă presiune pe relaţia deja tensionată cu Budapesta şi liderul eurosceptic naţionalist ungar Viktor Orban.

Jávor a afirmat că “a fost o decizie politică şi apoi au încercat să creeze un motiv bazat pe rezultate şi nu pe prognoză. Acest lucru este susţinut de aceste documente”.

El a adăugat că este o situaţie “unică”, în care Comisia a aprobat o decizie care nu este în concordanţă cu un număr mare de priorităţi ale Bruxelles-ului.

Lucia Caudet, purtătoare de cuvânt a Comisiei, nu a fost de acord cu faptul că decizia a fost luată pentru acoperirea unor necesităţi politice.

Biroul premierului ungar a susţinut într-o declaraţie: “Centrala nucleară de la Paks este garanţia pentru furnizarea de energie electrică ieftină, de încredere şi sigură pentru cetăţenii şi companiile din Ungaria.

“Prin urmare, guvernul ungar avansează cu planul său pentru a asigura menţinerea capacităţii centralei de la Paks”.

Potrivit declaraţiei, procesul nu va afecta activităţile prevăzute de proiect.

Termenul limită pentru intentarea unui proces la Curtea de Justiţiei a UE în vederea contestării deciziei Comisiei Europene este 25 februarie, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Ministerului pentru Sustenabilitate austriac.

În majoritatea cazurilor atât de complexe, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care îşi are sediul în Luxemburg, a decis în favoarea Comisiei.