Aurul, Isărescu şi Londra: "Multă lume consideră că e ceva necurat aici! Aşa se ţine!"

Rezerva internaţională - aurul şi cele 32 de miliarde de euro - este ţinută în afara ţării ca să se poată verifica existenţa acesteia în orice clipă pe plan internaţional în sistemul de conturi, altfel neavând 'nicio valoare', a explicat vineri, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Pentru că multă lume consideră că e ceva necurat aici, de ce BNR ţine aurul la Londra. Păi, aurul este parte din rezerva noastră internaţională. E rezervă internaţională. Nu e rezervă internă. Toată rezerva internaţională a unei ţări se ţine în exterior, că de-aia se numeşte rezervă internaţională. Cei 32 de miliarde de euro, 37 de miliarde echivalent de dolari, nu-i ţinem în ţară. Dacă i-am ţine în ţară nu ar avea absolut nicio valoare. Nu ar asigura stabilitatea. Îi ţinem în conturi în străinătate. Aşa se ţine. (...) Noi nu suntem crezuţi pentru că în fiecare lună spunem: rezerva valutară a BNR este de 32 de miliarde, plus 103 tone de aur şi care valorează patru miliarde de dolari, ş.a.m.d. Nu, nu ne crede nimeni dacă am avea banii în ţară. Ei pot să fie verificaţi în orice clipă pe plan internaţional în sistemul de conturi. Aşa funcţionează economia mondială'", a declarat Isărescu, citat de Agerpres.

Guvernatorul BNR a mai adăugat că "în momentul în care am ţine rezerva valutară în ţară, în primul rând am credita pe gratis, fără dobândă, ţările emitente de monedă ale monedei respective şi, în al doilea rând, nu am asigura convertibilitatea".

Mugur Isărescu a subliniat şi ca fiind ţinută în afară, rezerva poate să fie verificată în orice moment în sistemul de conturi şi a reamintit de sfârşitul anilor '90, respectiv de criza asiatică din toamna anului 1997, criza din Rusia din vara lui 1998 şi minicriza din America Latină din 1999, când România carea avea de rambursat un prim împrumut major luat din Japonia a fost pusă într-o situaţie de criză de credibilitate.

'Am fost puşi într-o situaţie de criză de credibilitate. Pur si simplu, creditorii noştri externi, înnebuniţi de diverse ştiri (...), au devenit mult mai precauţi în acordarea de noi credite ţărilor care erau percepute ca având un risc ridicat. Iar în România, datorită acelui vârf de plată din 1999, agenţiile de rating ne-au depunctat şi într-un mediu extern complet nefavorabil — după criza din Rusia urma cea din Ucraina, apoi şi cea din Bulgaria, toate trei ţări ortodoxe. Ştiţi cum se întâmplă în plan internaţional: 'Păi de ce nu ar urma şi România acum?' Fără niciun fel de corelaţie cu situaţia reală. Şi chiar am fost sfătuiţi să nu ne facem plăţile internaţionale, să încetăm plăţile', a spus Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu a susţinut joi seară, pe esplanada Catedralei Romano-Catolice din Alba Iulia, o prelegere despre 'Parcursul economiei româneşti şi a Băncii Naţionale a României către modernitate şi, totodată, către Europa'.