Atacul de la Toulouse ar putea frâna turnura naţionalistă a campaniei prezidenţiale din Franţa (New York Times)

Ca o declaraţie de curaj şi continuitate, colegiul iudaic Ozar Hatorah din Toulouse (sud-vestul Franţei) atacat luni de un necunoscut pe scuter se va redeschide miercuri, dar dezbaterea legată de acest atac şi de posibila relaţie dintre moartea celor patru victime şi discursurile antiimigraţioniste din mediul politic va continua probabil, atât ca armă în campania prezidenţială, cât şi ca demers de regăsire a adevăratei identităţi a Franţei, comentează cotidianul american New York Times.

Nimeni nu sugerează că autorul atacului s-a inspirat din campania în vederea alegerilor prezidenţiale şi a ajuns să împuşte în cap o fetiţă evreică în vârstă de 7 ani. Candidaţi au decis să-şi suspende campania şi au condamnat la unison acest atac, la fel ca pe cele precedente în care au murit trei soldaţi francezi, doi musulmani şi unul de culoare, aparent de mâna aceluiaşi individ.

Dar, într-o perioadă de incertitudine economică, şomaj ridicat şi preocupări în legătură cu războiul din Afganistan şi islamul radical, extrema dreaptă a câştigat teren considerabil în Europa, chiar şi în ţări care sunt esenţialmente democraţii liberale ca Danemarca, Suedia, Olanda şi Franţa.

În acelaşi timp, pe fondul acestei campanii prezidenţiale îndelungate şi aprinse, în care preşedintele Nicolas Sarkozy încearcă să-i recucerească pe alegătorii dezamăgiţi care se orientează spre Frontul Naţional, de extremă dreapta, atacul de la Toulouse ridică noi întrebări legate de tonul şi conţinutul dezbaterii despre ce înseamnă a fi francez. Este o dezbatere despre rolul imigraţiei, despre asimilare, despre măcelăriile halal, rugăciunile în stradă, vălul integral şi alte elemente de diferenţiere între culturi, dar care se referă inevitabil la identitatea franceză, la toleranţă şi intoleranţă. Însă în centrul ei se află musulmanii, şi nu evreii.

Dezbaterea care are loc în Franţa seamănă pe alocuri cu cea lansată în Norvegia, după ce Anders Behring Breivik a ucis cu sânge rece zeci de tineri la o tabără de vară, în iulie anul trecut. S-a pus şi atunci întrebarea dacă faptele sale au fost într-un fel încurajate de discuţiile prea aprinse din Norvegia despre imigranţi şi străini, sau dacă a fost gestul unui nebun trăind într-o lume imaginară, care putea veni de oriunde.

Luni seara, după atac, candidatul prezidenţial francez Francois Bayrou, care la alegerile din 2007 a ieşit pe locul al treilea, a criticat tonul campaniei electorale, şi îndeosebi a celei a lui Sarkozy, care se deplasează către dreapta în încercarea de a se asigura că trece de primul tur de scrutin de la 22 aprilie. Bayrou a remarcat că figurile publice 'au datoria de a se asigura permanent că tensiunile, pasiunile, ura nu trebuie întreţinute. A arăta cu degetul către unul sau altul în funcţie de originile lor înseamnă a aprinde pasiunile şi facem acest lucru pentru că acele flăcări înseamnă voturi'.

Apropiaţii lui Sarkozy au reacţionat rapid şi furios. Ministrul de externe Alain Juppe a declarat marţi dimineaţa că Francois Bayrou încearcă să scoată capital politic din asasinate. 'Ce este bine, în ce priveşte clasa politică franceză, este că până acum a reacţionat cu demnitate, într-un spirit de unitate naţională. Aşa că să nu facem ca lucrurile îngrozitoare care s-au întâmplat să devină şi dezgustătoare. Să încercăm să nu profităm de ele', a îndemnat Juppe.

Candidatul Francois Hollande a reacţionat cu precauţie, evocând necesitatea de a rămâne 'cu toţii uniţi'. Şi el a avertizat însă că politicienii trebuie să fie atenţi ce spun. 'Există cuvinte care influenţează, care scufundă, care eliberează', în sensul de a-i elibera pe oameni de inhibiţii.

Nicolas Sarkozy este considerat unul dintre cei mai pro-israelieni preşedinţi din istoria Franţei. Nici măcar Marine Le Pen, lidera Frontului Naţional, nu împărtăşeşte antisemitismul tatălui ei, fondatorul partidului. Şi ea a condamnat crimele şi şi-a suspendat campania. În egală măsură, este indiscutabil că Sarkozy a transmis în cariera sa politică numeroase mesaje legat de preocupările francezilor faţă de criminalitate şi străini, iar actuala campanie nu a făcut excepţie.

În ultimele săptămâni, Sarkozy, care înregistrează scăderi în sondaje, s-a întors la vechile teme, afirmând că sunt 'prea mulţi străini în Franţa', cerând înăsprirea controalelor în privinţa imigraţiei şi reducerea numărului de străini cărora li se permite să devină francezi şi pledând împotriva asigurării unui tratament special minorităţilor în locurile şi instituţiile publice. A spus că nimeni nu trebuie să primească mâncare specială, că băieţii şi fetele trebuie să înoate împreună şi - ceea ce a stârnit controverse - carnea preparată 'halal' după tradiţia musulmană trebuie şi etichetată astfel. După această ofensivă situaţia sa în sondaje s-a îmbunătăţit, ajungând umăr la umăr cu Hollande. Evenimentele de la Toulouse ar putea schimba însă caracterul campaniei prezidenţiale franceze.