Antisemitism în Europa, de la Milano la Toulouse

Masacrul de la Toulouse frapează prin vârsta mică a victimelor - cel mai mic dintre copiii ucişi avea numai trei ani - şi faptul că este vorba de un atentat ''reuşit''. Dar cu numai cu câteva zile în urmă s-a descoperit că în vizorul violenţei antisemite s-a aflat şi o sinagogă din Milano, scrie Panorama în ediţia de luni.

La 15 martie, poliţia italiană l-a arestat la Brescia pe Mohamed Jarmoune, un tânăr marocan de 20 de ani, acuzat de a fi implicat în activităţi de instrucţie în utilizarea de arme şi explozibil în scopuri teroriste. Potrivit anchetatorilor, obiectivul lui ar fi fosta o sinagogă din Via Guastalla, cea mai mare din capitala Lombardiei.

Câteva zile mai târziu, a venit informaţia de la Londra că o femeie de 40 de ani a fost arestată sub acuzaţia de a-l fi ajutat pe Jarmoune în planul său criminal. Potrivit Scotland Yard, femeia a discutat pe Facebook despre utilizarea de arme de foc şi material explozibil cu tânărul arestat la Brescia. Conform rapoartelor preliminare, planul împotriva sinagogii din Milano a fost de matrice jihadistă: Jarmoune şi complicea sa gestionau o discuţie pe reţeaua de socializare în care s-a vorbit deschis despre jihad.

În ceea ce priveşte atentatul de la Toulouse, pare să fie vorba de un antisemitism de matrice diferită. Cu o săptămână înainte, în zona Toulouse au fost ucişi patru militari francezi de origine maghrebiană. Prin urmare, ar putea fi vorba de o crimă care vizează atât arabi cât şi evrei, ceea ce sugerează un individ legat de ideologia de extremă-dreapta rasistă şi xenofobă. Franţa are atât cea mai mare populaţie evreiască din Europa (500.000) cât şi cea mai mare populaţie arabă (5 milioane).

Fie că este vorba de extremism islamic, sau de rasism împotriva minorităţilor etnice şi religioase, lucrul de care trebuie să se ţină seama este că un atentat ''reuşit'' şi un atentat dejucat au avut loc în aceeaşi lună, ţine să sublinieze Panorama.

Violenţa antisemită este o problemă gravă în Europa. Evenimentele menţionate implică trei ţări majore de pe continent: Franţa, Italia şi Marea Britanie. Aceasta nu înseamnă însă că antisemitismul este în creştere. Cel puţin, nu peste tot. De exemplu, un raport elaborat de ''Service de Protection de la Communauté Juive'' privind antisemitismul în Franţa în ultimul deceniu, indică o uşoară scădere: în 2002, actele antisemite (violenţe, vandalism, ameninţări) semnalate în Franţa s-au cifrat la 936. Acest tip de delicte a atins un maxim de 974 în 2004, dar apoi a scăzut la 466 în 2010 şi 389 anul trecut.

În mod similar, o cercetare a ''Community Security Trust'' arată că în 2011 antisemitismul în Marea Britanie a scăzut pentru al doilea an consecutiv. Anul trecut au fost raportate autorităţilor 586 de delicte de matrice antisemită, faţă de 645 în 2010 şi 929 anul trecut.

Cu toate acestea, datele referitoare la Germania semnalează o tendinţă opusă: anul trecut a avut loc o creştere 'semnificativă' a atacurilor împotriva unor evrei germani. Doar la Berlin anul trecut au existat 158 de incidente antisemite, comparativ cu 109 în 2010, conform cifrelor publicate de ONG-ul antirasist ''Reachout''.