Arta unui geniu - Cristobal Balenciaga (video)

"Un bun designer trebuie să fie un arhitect pentru formă, pictor pentru culoare, muzician pentru armonie şi filozof pentru măsură”

Cristobal Balenciaga

Figura lui Cristobal Balenciaga transcende lumea modei şi cea haute couture, situându-se în profunzimea creaţiei artistice. Tehnica sa de curte, gama cromatică a desenelor şi măiestria execuţiilor denotă vaste cunoştinţe despre istoria artei şi despre mari creatori. care au contribuit la formarea bagajului său cultural. Pictorii Zurbarán, Velasquez, Goya, Sorolla, Zuloaga sau Juan Gris au lăsat anumite influenţe artistice şi estetice în opera lui Balenciaga.

Fiul unui pescar şi al unei croitorese, Balenciaga s-a născut în 1895 în Getaria, o mică localitate din Pais Vasco, Spania. De mic a visat să devină designer şi îşi petrecea multe ore desenând. La doar 13 ani copiază o ţinută vestimentară a marchizei din Casa Torres - mama viitoarei regine Fabiola de Belgia - ceea ce o determină pe aceasta să-l trimită la o şcoală de croitorie.

În 1917 deschide primul atelier în San Sebastian - locul preferat de aristocraţia vremii -, unde şi-a făcut un nume, care în anii '30 avea deja un enorm prestigiu în Spania. Urmează alte ateliere în Madrid şi Barcelona, dar în 1936 începe războiul civil şi este forţat să se mute la Paris, unde deschide o casă de houte couture în bulevardul George al V–lea nr.10.

Devine un maestru în houte couture, expunând ceva nou în fiecare colecţie.

A lucrat întotdeauna în “formă obsesivă” în căutarea unui model feminin perfect şi elegant. Întrucât haina era pentru el casa corpului, considera că fiecare corp era diferit de celelalte, căutând perfecţiunea în creaţiile sale.

„Este un adevărat modist” spunea Coco Chanel. Din 1939 prezintă o linie cu umerii căzuţi şi şolduri rotunde, un stil ce anticipa new look-ul lui Dior.

Ceva mai târziu şi-a permis luxul de a reinventa silueta feminină cu modelele sale avangardiste: rochia sac, mâneca trei sferturi, fusta balon, talia înaltă, căderile în formă de tunică şi mâneca liliac, forme susţinute toate datorită “magistralei foarfece” şi a ornamentelor cu butoni mari.

Modelele sale nu erau niciodată frumoase, erau femei mature cu structuri corporale, fapt menit să arate clientelei că oricine poate să arate bine în hainele sale. Balenciaga s-a împotrivit idealului de frumuseţe promovat de revista Vogue sau Harper’s Bazaar, considerându-l nerealist. În reviste, ţinutele sale apăreau fără cap şi erau fotografiate din spate.

În atelierele sale domnea respectul şi dragostea pentru creaţie. În acest mod, a obţinut atenţia şi admiraţia criticii internaţionale şi fidelitatea unei clientele din înalta societate europeană şi nord-americană. Balenciaga a desenat o nouă siluetă feminină, plecând de la un sistem propriu de proporţii estetice. Silueta pe care o crea pentru clientele sale, care erau din înalta societate, actriţe sau reprezentante ale caselor regale: regine, prinţese etc.

„Femeia trebuie să meargă într-o manieră naturală şi să nu se simtă nesigură”, spunea Balenciaga, care a fost întotdeauna fidel propunerilor lui de toc jos, fustă sub genunchi şi mânecă trei sferturi.

„Este unicul capabil de a desena, tăia, monta şi coase o haină cu propriile mâini”, spunea Coco Chanel. Christiane Dior a văzut un paralelism în munca lui Balenciaga cu muzica: „ La houte couture-este o orchestră ce numai Balenciaga o poate dirija. Noi restul urmărim indicaţiile sale.”

Hubert de Givenchy a afirmat: „Balenciaga nu a creat numai un stil, ci de asemenea o tehnică. El este arhitectul de la houte couture” .

Nu trebuie să uităm că acest designer era geniul proporţiilor, corpul femeii fiind pentru el o sculptură vie pe care moda o putea completa. Criticii spun: „Ch. Dior era modistul femeilor milionare, iar Balenciaga, cel al femeilor multimilionare ”.

A fost mentorul a numeroşi designeri ca: Oscar de la Renta, Hubert de Givenchy, Emanuel Ungaro şi André Courréges, căruia i-a împrumutat o mare sumă de bani pentru a-şi deschide propria casă, fără a o mai pretinde ulterior.

Inovator în privinţa ţesăturilor, în 1960, Balenciaga introduce ţesături grele, broderii complicate şi materiale în culori puternice. Brand-ul se remarcă prin gulere uşor distanţate de linia gâtului şi mânecile trei sferturi. Spre sfârşitul anilor '60 când se simţea în aer libertinismul şi dorinţa de experimentare pe care îl aduce pret a porte-ul, lucrurile iau o altă direcţie, iar Balenciaga declară public: „Sunt dezgustat; pret a porte-ul este o mizerie şi prea mulţi oameni o preferă”.

Se retrage în 1968, ultima sa apariţie publică fiind la înmormântarea lui Coco Chanel în 1971. După un an, pe 23 martie1972 moare la Jávea, tot atât de discret cum şi-a trăit viaţa, terminând rochia de mireasă pentru Carmen Martínez Bordiú - nepoata lui Franco - care s-a căsătorit cu Ducele de Cadiz. Tot atunci reuşeşte să facă şi uniformele pentru stewardesele de la Air France.

Exemplu de profesionalism şi discreţie, Balenciaga a acordat un singur interviu, stând departe de reflectoare şi frivolităţile modei.

Casa Balenciaga a fost închisă până în 1986, când a fost achiziţionată de grupul Jacques Bogart, iar Nicolas Ghesquière a fost mult timp director de creaţie, punând din nou casa pe harta modei. În anul 2000, Primăria din Getaria a creat Fundaţia Balenciaga, pentru a se cunoaşte traiectoria pe care a avut-o Balenciaga în istoria modei mondiale. Numele său denotă un prestigiu ce durează în timp şi o moştenire pe care puţini designeri au obţinut-o. Vorbind de Balenciaga, înseamnă să vorbim despre cel mai bun modist pe care lumea modei a cunoscut-o.

Hubert de Givenchy, preşedintele Fundaţiei, a afirmat: „Balenciaga a fost un creator de artă a houte couture. Elegant în viaţa şi opera sa, pasiunea pentru viaţă s-a transformat în artă. Fiecare dintre creaţiile sale au avut întotdeauna ceva din sculptură, muzică şi pictură exprimate în haine impecabile şi serenă armonie”.

Muzeul Balenciaga

În oraşul său natal Getaria, în 2011 s-a inaugurat un muzeu ce-i poartă numele, în care sunt expuse o mare parte din piesele vestimentare create de Balenciaga - în jur de 1.200 de exponate. Muzeul este situat într-un edificiu nou, anexă a Palatului Aldamar, care a fost vechea rezidenţă a marchizilor de Casa Torres - creaţia arhitectului cubanez Julian Argilagos -, ce se întinde pe un spaţiu de 9.000 m.

Balenciaga colecţiona haine din secolul al XIX-lea. În momentul când atelierele au fost închise, au rămas multe materiale şi piese vestimentare. Tot acest capital s-a transformat într-o arhivă în Paris, care a fost folosită la multiplele expoziţii în ultimii ani. Acesta este un tezaur care pe moment nu este deschis publicului.

Poate în viitor Muzeul sau Fundaţia vor putea face o expoziţie retrospectivă care să însumeze obiecte personale, vestimentaţie, materiale rămase, schiţe etc., ce vor putea încânta inimile celor îndrăgostiţi de arta şi oprea lui Cristobal Balenciaga.