Andrei Pleşu: „Vivat Academia!” Dar fără mine!
alte articole
Deşi flatat să se afle menţionat de un scriitor de anvergură, Andrei Pleşu declară că ocuparea unui fotoliu în Academie nu face parte din proiectul său de viaţă.
Pentru că „nu merit” şi „nici nu vreau”, spune scriitorul şi explică şi de ce.
Nu intră în amănunte, dar nu se poate opri să nu pună în discuţie- pe bună dreptate- meritele ştiinţifice ale unor membri titulari (de care, pare-se, cu greu a auzit cineva) sau a altora cu care nu şi-ar dori o afiliere .
„N-am nimic împotriva lui Marius Porumb (măcar despre el ştiu cîte ceva, în vreme ce despre doamna Dorina-Elena N. Rusu, membră a secţiei de istorie, nu ştiu nimic). Doar că nu pricep maşinăria. În alte cazuri, hărnicia incontinentă pare să ţină loc de valoare ştiinţifică reală. E atît de „ştiinţific“ prolificul Alexandru Boboc ca să merite încununarea academică? Dar nici măcar hărnicia nu pare să fie un criteriu decisiv. Cît de abundentă este contribuţia ştiinţifică a gînditorului Surdu (care e chiar vicepreşedinte al Academiei!)?”
Salută prezenţa celor meritorii, dar le subliniază singurătatea prin enumerarea absenţilor- a unui lung şir de alte nume valoroase, care ar fi meritat să fie acolo, dar nu sunt.
„Dar poate îmi explică dnii Theodorescu şi Haiduc de ce Ana Blandiana nu e. Şi dacă Academia e şi o instituţie pentru grădinărirea limbii şi culturii române, unde sînt Şerban Foarţă, Gabriela Adameşteanu, Mircea Ivănescu, Nicolae Balotă, Emil Brumaru, Livius Ciocârlie, Eugen Negrici, Mihai Zamfir, Paul Cornea? Şi alţii! Fie la „titulari“ şi „corespondenţi“, fie, cînd e cazul, la „post-mortem“.
Impetuosul ubi sunt al lui Andrei Pleşu arată normalitatea răsturnată a acestei instituţii, cu adevăraţii academicieni lipsă şi cu prezenţii academicieni care nu sunt adevăraţi.
Ba mai mult, nu sunt uitate nici alte academii inventate anume pentru persoane ca Gabriel Oprea sau oameni de „ştiinţă” precum Ecaterina Andronescu, Theodor Meleşcanu, Ion Iliescu, Ion Cristoiu şi „last but not least, inconturnabilul Răzvan Theodorescu”.
Citeşte tot articolul aici.