Andreea Paul: Cazul Rompetrol, simbolul tranzacţiilor controversate ale PSD

Vestea că fostul premier Victor Ponta ar fi vizat de o anchetă DNA în legătură cu ştergerea "din pix" a datoriei istorice a Rompetrol nu a trecut neobservată în tabăra liberalilor. Prim-vicepreşedintele PNL Andreea Paul - care a avut nu mai puţin de 25 de intervenţii publice şi parlamentare legate de ceea ce numeşte escrocheria deceniului ‘Năstase-Ponta-Rompetrol’ - crede că avem nevoie de răspunsuri clare la câteva întrebări.

1. De ce nu a recuperat statul român datoria de aproape 600 de milioane de dolari de la Rompetrol Group? Datoria Rompetrol echivalează cu pagubele generate de corupţie şi deconspirate de către DNA în anul 2015.

2. De ce nu beneficiază românii de niciun leu din aceste datorii, de niciun euro din fondul de investiţii promis, de 1 miliard de euro, de către Guvernul PSD şi Rompetrol, de niciun loc de muncă nou creat promis prin memorandumul semnat de către Victor Ponta în luna februarie 2013? Cazul Rompetrol este simbolul EŞECULUI guvernării PSD, al TRANZACŢIILOR CONTROVERSATE şi NECONSTITUŢIONALE ale PSD, demarate în anul 2003 în timpul guvernării Năstase şi închise prin memorandumul lui Ponta în anul 2013.

3. Memorandumul de Înţelegere încheiat între statul român şi Rompetrol Group N.V. semnat de Victor Ponta avea din start clauzele nefuncţionale. Cine răspunde pentru stingerea prin memorandum a litigiilor aflate pe rolul instanţelor de judecată dintre Ministerul Finanţelor Publice şi Rompetrol Group? Este vorba de hoţie, rea - credinţă sau incompetenţă?

4. PNL a cerut înfiinţarea unei Comisii de anchetă parlamentară pentru datoria Rompetrol încă de la mijlocul anului 2015 şi niciodată nu am primit avizul conducerii Camerei Deputaţilor dominate de către PSD. Această Comisie de anchetă ar fi trebuit să verifice modul în care Guvernul Ponta a apărat interesele naţionale în ceea ce priveşte recuperarea datoriilor de aproape 600 de milioane de dolari de la Rompetrol. 95 de parlamentari au semnat această solicitare.

5. De ce premierul Ponta nu a salvat Oltchim şi un oraş întreg, Râmnicu Vâlcea, ştiut fiind că are o poziţie strategică şi că datoriile de 600 de milioane de dolari încasate de la Rompetrol ar fi fost suficiente pentru salvarea Oltchim?

Amintim că Guvernul Ponta a adoptat, în ianuarie 2014, memorandumul cu Rompetrol prin care Executivul renunţă la toate procesele ce urmăreau recuperarea unei datorii de 600 milioane dolari, bani cu care Guvernul Adrian Năstase creditase compania Rompetrol în 2003.

În schimb, Rompetrolul a oferit statului promisiunea că va face investiţii de un miliard în România, fără ca în HG să fie prevăzute termene clare şi penalităţi, în eventualitatea în care investiţiile nu se vor realiza.

De asemenea, Memorandumul mai prevedea posibilitatea statului de a-şi recupera cândva pierderile, obţinând la un moment, de asemenea, neprecizat - profit din cei 18% cu care va rămâne acţionar în compania kazahă, după ce Rompetrol îşi va răscumpăra contra 200 de milioane de dolari 26,6959% din acţiunile în companie deţinute de statul român.

Decizia ca statul să renunţe de bună voie la - practic - 400 de milioane de dolari a fost adoptată prin HG, după ce Curtea Constituţională a decis că nu este constituţional ca Parlamentul să aprobe această decizie.

Hotărârea a fost semnată de premierul Ponta, de Ministrul de Finanţe Daniel Chiţoiu, de Ministrul Delegat pentru Buget, Liviu Voinea, ministrul Energiei Constantin Niţă, nu însă şi de Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

Întâmplarea face ca la scurt timp după gestul generos al fostului premier român, căsătorit cu Daciana Sârbu la Ambasada Română de la Beijing, 51% din acţiunile companiei KazMunaiGaz au fost preluate de o companie chineză de stat.