Analiză CPR: R.Moldova i s-a recomandat anularea programului cetăţenie prin investiţie şi investigarea demarării şi promovării acestuia

Nu se ştie aproape nimic despre cei ce au primit sau au solicitat cetăţenia Republicii Moldova în baza investiţiilor: nici numele, nici ţara de origine şi nici valoarea investiţiilor acestora. Potrivit unei analize a Centrului pentru Politici şi Reforme (CPR) Moldova, informaţiile sunt secretizate, invocându-se pretexte, precum confidenţialitatea şi protecţia datelor cu caracter personal.

Deşi autorităţile susţin contrariul, informaţiile privind beneficiarii programului cetăţenie prin investiţii sunt de interes public, au amintit experţii CPR. Analizând experienţa unor state ce au implementat instrumente asemănătoare, CPR a încercat că înţeleagă care ar putea fi profilul solicitanţilor cetăţeniei moldoveneşti.

„Iniţiative de tip 'golden passport' sau 'golden visa', presupun oferirea dreptului la reşedinţă sau cetăţenie în schimbul unor investiţii în hârtii de valoare ale statului, sectorul imobiliar sau orice alt domeniu considerat 'strategic' de ţara ce eliberează documentul.

Deseori descrise ca iniţiative menite să atragă investiţiile străine, să creeze locuri de muncă şi să relanseze anumite sectoare sau economia ţării, în general, aceste programe, în realitate, presupun numeroase riscuri legate de scheme de spălare de bani sau evaziunea fiscală, iar obiectivele setate iniţial rămân, de multe ori, doar pe hârtie”, se arată în analiza CPR Moldova.

Deşi peste o sută de state au iniţiat astfel de programe, doar a zecea parte din ele se referă la obţinerea cetăţeniei, au punctat experţii CPR, adăugând că în blocul comunitar, 17 state UE oferă „vize de aur”, cele mai multe dintre acestea fiind eliberate de Spania, Ungaria, Portugalia, Grecia, Letonia, Lituania şi Marea Britanie.

Nivelul investiţiilor pentru a obţine acest tip de drept de reşedinţă variază de la câteva sute de mii de euro la câteva milioane de euro şi, deseori, include posibilitatea obţinerii cetăţeniei, la o anumită etapă.

Mai mult decât atât, din întregul bloc comunitar, doar 3 state europene oferă posibilitatea „cumpărării” cetăţeniei în schimbul unor investiţii şi anume Malta, Cipru şi Bulgaria.

Iniţiativele de „comercializare” a dreptului de reşedinţă şi a paşapoartelor îşi pierd din atractivitate şi tot mai multe state europene fie renunţă la ele, fie intensifică verificările sau reduc numărul vizelor şi paşapoartelor eliberate, tendinţă accentuată după raportul dur al UE din 23 ianuarie 2019.

Raportul subliniază îngrijorările UE legate de scheme similare lansate în state ce vor să adere la Uniunea Europeană, printre care şi Moldova. Totodată, Comisia Europeană s-a angajat să monitorizeze sistemele de acordare a cetăţeniei în schimbul investiţiilor, inclusiv în ţările ce beneficiază de regimul liberalizat de vize cu UE.

Astfel, Republicii Moldova i s-a recomandat anularea programului şi iniţierea unei investigaţii legate de demararea şi promovarea acestuia. Şi Parlamentul European avertiza că ”dreptul la circulaţie sau la rezidenţă liberă în UE nu trebuie să fie considerate bunuri comercializabile”, au menţionat experţii CPR Moldova.

De menţionat că programul cetăţenie prin investiţie, criticat dur de Transparency Internaţional, partidele de opoziţie şi FMI din cauza riscului de corupţie şi spălare de bani, a fost promovat de Partidul Democrat şi prevede, în linii generale, că oricine a investit în Republica Moldova poate obţine rapid cetăţenia moldovenească.

În concluzie, CPR Moldova a punctat că programul cetăţenie prin investiţie, lansat de autorităţile de la Chişinău cu mult fast în 2018, reprezintă, mai curând, o schemă specifică zonelor offshore şi paradisurilor fiscale, care preferă, în majoritatea cazurilor, să facă abstracţie de standardele internaţionale legate de transparenţă.