An negru pentru porturile dunărene

Mai întâi, activitatea a fost afectată de gheţurile de pe Dunăre, apoi seceta din vară a generat probleme pe anumite sectoare ale Dunării din cauza scăderii apelor şi, în sfârşit, ca o consecinţă a secetei, producţia de cereale a fost mult mai mică şi, implicit, traficul de astfel de mărfuri prin porturile dunărene s-a diminuat. Toate aceste acţiuni au dus la disperare operatorii din Galaţi, Brăila şi Tulcea, care consideră 2012 ca unul dintre cei mai negri ani din istoria "afacerilor’’ pe Dunăre.

Traficul de mărfuri prin porturile din Galaţi, Brăila şi Tulcea, gestionate de Administraţia Portuară a Dunării Maritime (APDM) Galaţi, înregistrează una dintre cele mai drastice scăderi. Mai exact, în primele nouă luni ale acestui an, traficul total a fost de 6,1 milioane de tone marfă, cu mai bine de 1,6 milioane de tone marfă mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut! „A fost, într-adevăr, un an cu ghinion pentru operatorii portuari. La începutul anului activitatea a fost afectată de gheţuri, apoi seceta, producţia de cereale mai mică şi, implicit, traficul diminuat”, a declarat Marius Ciubrei, directorul general al APDM Galaţi, pentru publicaţia locală „Viaţa liberă’’. În aceste condiţii, administraţia portuară s-a întâlnit cu operatorii în încercarea de a găsi soluţii pentru revitalizarea fluxurilor de marfă. Din păcate, deşi era aşteptat la întâlnire şi un reprezentant la vârf al Ministerului Transporturilor, acesta a lipsit, „fiind reţinut la Bucureşti cu alte sarcini”.

Cea mai drastică scădere, ca volum de marfă, se înregistrează la traficul fluvial. În primele nouă luni ale acestui an, în porturile gestionate de APDM Galaţi au intrat doar 2.837 de nave fluviale, faţă de 3.525 de nave în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar traficul de marfă a scăzut de la 6 milioane de tone la 4,7 milioane de tone. Şi numărul de nave maritime a fost în scădere, de la 519 la 429, ceea ce s-a repercutat într-o diminuare a volumului de mărfuri transportate de la 1,8 milioane de tone la 1,4 milioane de tone.

Una dintre principalele probleme ridicate de operatorii portuari şi transportatori a fost aceea că nu s-au asigurat adâncimile minime necesare pentru navigaţie pe sectorul româno-bulgar. „Acesta este motivul pentru care nici nu s-au putut încheia o serie de contracte care să asigure un flux de mărfuri constant spre Constanţa sau porturile de la Dunărea Maritimă, cum ar fi cele de la Galaţi. În această situaţie, a scăzut şi traficul prin aceste porturi, iar transportatorii au ales fie rute ocolitoare, pe mare, fie şi-au transportat mărfurile pe calea rutieră sau feroviară”, a explicat directorul APDM Galaţi. În prezent se efectuează lucrări de dragaj pe sectorul critic, dar acest lucru s-a întâmplat abia după ce Comisia Europeană a intervenit şi a pus presiune pe Bulgaria pentru a permite măcar părţii române, în speţă AFDJ Galaţi, să facă lucrări o serie de lucrări hidrotehnice.

Dincolo de secetă sau gheţuri, operatorii portuari au mai ridicat, conform publicaţiei „Viaţa liberă’’, şi problema asigurării adâncimilor la dane. „Aceasta este o problemă mai veche, generată de lipsa fondurilor. Lucrările de dragaj la dane s-au făcut cu prioritate la danele folosite în mod curent de operatorii portuari. Dar sunt şi alte dane, mai rar folosite, unde am avea obligaţia să asigurăm aceste adâncimi. În prezent facem măsurători pentru a şti exact situaţia acestor dane, dar ceea ce putem să spunem acum este că la mai bine de jumătate dintre danele din porturile Galaţi, Brăila şi Tulcea nu se poate opera, fiind afectate de depunerile de aluviuni”, a mai arătat directorul general Ciubrei. Acesta a precizat că a avut o serie de discuţii la nivel ministerial în încercarea de a derula o serie de lucrări hidrotehnice prin utilizarea fondurilor europene POS Transporturi.

O problemă care nu-şi găseşte rezolvarea este cea a conectării porturilor cu restul căilor de transport. Portul Galaţi, de exemplu, rămâne în continuare deficitar în ceea ce priveşte legăturile cu reţeaua rutieră şi reţeaua feroviară. Există posibilitatea de a dezvolta prin POS Transporturi proiecte de infrastructură care să lege Galaţiul de restul lumii, dar nu sunt puse pe hârtie. „Noi am adus la cunoştinţa operatorilor portuari că dorim să colaborăm în dezvoltarea unor centre intermodale de transport în porturile dunărene, proiecte în care sperăm să ni se alăture şi operatorii feroviari sau rutieri şi, nu în ultimul rând, autorităţile locale”, a declarat directorul Ciubrei.