Giurgiu: Capacitatea de operare a portului Giurgiu creşte de peste cinci ori

Capacitatea de operare a Portului Giurgiu la Dunăre va creşte de peste cinci ori după realizarea proiectului DANUBE privind dezvoltarea infrastructurii în şapte porturi la Dunăre din România, proiect agreat de Comisia Europeană şi a cărui valoare totală este estimată la aproximativ 175 de milioane de euro cu TVA.

"În urmă cu doi ani de zile când am propus acest proiect cred că nimeni în afară de echipa de proiect nu ar fi crezut că o Companie românească ar putea accesa fonduri direct de la Comisia Europeană. Este primul proiect din România finanţat în acest fel şi este prima abordare unitară a dezvoltării unui număr de şapte porturi româneşti la Dunăre realizată în ultimii 20 de ani", a declarat directorul Companiei Naţionale de Administrate a Porturilor Dunării Fluviale (CNAPDF) Giurgiu, Dănuţ Ofiţeru.

Doar studiul de fezabilitate pentru acest proiect a costat 400 de milioane de lei, bani care au fost acordaţi în egală măsură de la Comisia Europeană şi de la bugetul de stat. Proiectul presupune modernizarea infrastructurii portuare în porturile Moldova Veche, Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi şi Cernavodă.

"Obiectivul central al acestui proiect presupune realizarea unui transport mai sigur, mai rapid şi mai eficient în porturile româneşti la Dunăre în condiţiile angrenării acestora în reţelele de transport ale UE, în ceea ce priveşte transportul fluvial", a declarat cu această ocazie ministrul secretar de stat Marin Anton, prezent la această întâlnire de la Giurgiu.

Investiţiile care se vor realiza în fiecare port vor fi de 4,3 milioane de euro în Portul Moldova Veche, de 20,3 milioane euro la Drobeta-Turnu Severin, de 18,4 milioane de lei la Calafat, de 107, 9 milioane de euro la Giurgiu, de 6,5 milioane de euro la Olteniţa, de 8,7 milioane de euro la Călăraşi şi de 8,2 milioane de euro la Cernavodă.

Investiţiile în portul de la Giurgiu vor fi cele mai mari deoarece este cel mai important port al Dunării între Baziaş şi Brăila şi aici se va crea practic un bazin portuar nou pentru derularea transporturilor de cereale, balastiere şi de materiale de construcţii care se va întinde pe o suprafaţă de 4 hectare, precum şi realizarea unei dane pentru nave multifuncţionale precum şi o amenajare portuară de acces uşor al navelor în Canalul Smârda.

Directorul CNAPDF Giurgiu, Dănuţ Ofiţeru, spune că prin realizarea acestor investiţii care se vor întinde pe aproximativ şapte ani de zile se va realiza o mărire a capacităţii portuare în Portul Giurgiu de peste cinci ori faţă de activitatea actuală şi se va obţine desfăşurarea activităţii portuare pe tot parcursul anului, în prezent aceasta activitate fiind diminuată în perioadele de îngheţ şi de scădere a cotelor apelor Dunării.

Recuperarea acestor investiţii programate a se realiza în cele şapte porturi dunărene româneşti enunţate este prevăzută a fi făcută în 15 ani.