Ambele părţi semnalează încălcări ale acordului din Ucraina

Estul Ucrainei beneficiază de un acord de încetare a focului intrat în vigoare la 12 noaptea de duminică.

Cu toate acestea, la câteva ore după termen, atât guvernul de la Kiev cât şi paramilitarii ruşi care luptă pentru independenţa provinciilor din Est au acuzat partea adversă de încălcarea sa.

Zona pe care se concentrează atenţia comunităţii internaţionale, este nodul de cale ferată de la Debalţevo, situat mult peste graniţa agreată în acordul de la Minsk din septembrie, care a devenit ţinta atacurilor paramilitarilor ruşi în ultimile săptămâni.

Departamentul american de stat, cel mai activ suporter al guvernului de la Kiev, susţine că posedă "dovezi credibile conform cărora armata rusă a desfăşurat artilerie grea şi lansatoare de rachete în regiunea Debalţevo.

"Credem că acestea aparţin armatei ruse, nu separatiştilor" a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Jen Psaki, sâmbătă.

Şeful serviciilor de securitate ucrainene, Valentin Nalivaichenko, a declarat că s-a raportat prima încălcare la 50 de minute după termenul agreat. Salve de artilerie au fost înregistrate într-o zonă despre care Nalivaichenko a afirmat că s-ar fi aflat sub controlul unor forţe separatiste cazace, sub comanda ofiţerilor ruşi.

Rebelii, la rândul lor, au acuzat armata ucraineană de desfăşurarea de artilerie grea după miezul nopţii.

O agenţie de ştiri a separatiştilor, Donetsk News Agency, a citat un lider rebel, Eduard Basurin, care ar fi afirmat că armata ucraineană a tras salve de artilerie şi mortiere deasupra poziţiilor rebele.

În ultima săptămână Debalţevo a fost scena unor lupte dure care au prins la mijloc populaţia civilă de aproximativ 25 de mii de persoane. Aceştia au trăit în ultimile 6 luni fără apă curentă şi electricitate.

Secretarul de stat american, John Kerry a luat legătura cu omologul său rus pentru a-i comunica îngrijorarea faţă de ceea ce a numit "eforturile Rusiei de a ocupa oraşul înaintea acordului de încetare a păcii" agreat la Minsk.

Acordul a s-a născut la iniţiativa Franţei şi Germaniei după mai multe runde de diplomaţie de urgenţă, preşedintele Hollande avertizând că este ultima şansă care mai poate stăvili războiul.

Conform înţelegerii, ambele părţi implicate în conflict trebuie să îşi retragă artileria de la 30 la 140 km în spatele unei linii a frontului agreată de ambele părţi. Înţelegerea nu prevede retragerea trupelor.

Separatiştii îşi motivează agresiunea afirmând că guvernul de la Kiev persecută vorbitorii de limba rusă, lucru contrazis de o declaraţie a unui fost ministru de externe polonez.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.