Alina Bârgăoanu, prorector SNSPA: ”UE se confruntă cu o criză de model” (video)

În cadrul evenimentului de lansare a Studiilor de Strategie şi Politici (SPOS 2015) de către Institutul European din România, rectorul SNSPA a arătat că toate cele 5 studii ”ating fie şi tangenţial această criză de model a Uniunii Europene”.

Potrivit lui Bârgăoanu, euroscepticismul şi terorismul sunt o ”excrescenţă a acestei incapacităţi a UE de a genera prosperitate”.

”Epoca consensului permisiv la nivelul statelor membre s-a încheiat. UE nu acţionează ca întreg, iar România va trebui să treacă prin dilema poziţionării. Ţara noastră va trebui să se poziţioneze pe chestiuni importante precum Brexit-ul, TTIP sau prelungirea sancţiunilor impuse Moscovei”, a mai spus prorectorul SNSPA.

Pe aceeaşi idee, Valentin Cojanu, profesor de economie în cadrul ASE şi coordonator al studiului ”Industriile creative: potenţial de creştere în România şi în context european”, a arătat că industriile creative pot aduce un suflu nou în UE pe fondul reducerii creşterii economice şi a despărţirii societăţii moderne de modelul industrial şi al orientării către design şi marketing.

”Adoptarea monedei unice a fost un moment important, dar prost gestionat din cauza fragmentării pieţei interne în principal pe sectorul care contribuie în proporţie de 80% la activitatea economică – serviciile. Sectorul industriilor creative reprezintă 5% din PIB în UE şi în România şi este important pentru economiile locale, pentru regenerarea zonelor considerate la periferia Europei”, a precizat Cojanu.

În opinia sa, societatea modernă se desparte de procesul industrial şi se îndreaptă către capetele procesului de manufactură (de producţie şi prelucrare) - designul şi marketingul.

”Oamenii vor să lucreze mai puţin, să câştige mai puţin şi să aibă mai mult timp liber”, a afirmat economistul, arătând că România are o lipsă de specialişti în design şi vânzare şi nu este o ţară foarte atractivă pentru creatori, chiar dacă are un potenţial creativ mare.

”Experienţa lui Brâncuşi ne arată o ţară cu mare potenţial creativ, dar neatractivă pentru creatori. Sectorul cultural-creativ are o diversitate extraordinară, iar problemele sunt diferite de la sector la sector. Industria cinematografică se confruntă cu probleme total diferite de cea a publicităţii sau cea de software”, a explicat Valentin Cojanu.

El a subliniat şi importanţa modului în care producţiile culturale sunt receptate într-o ţară şi în care sunt absorbite de societatea respectivă. ”Sectorul cultural-creativ este important din punct de vedere economic şi are externalităţi sociale impresionante, care se întorc în crearea de valoare adăugată şi profituri”, a concluzionat economistul.