Adulaţia membrilor NATO faţă de Trump a dat roade pentru moment, dar problemele Alianţei se adâncesc

Cu laude generoase, jucând cartea regalităţii şi copiind sloganurile sale, participanţii la summitul NATO au făcut tot posibilul pentru a-l mulţumi pe preşedintele american Donald Trump şi pentru a menţine unitatea Alianţei la summitul de la Haga, transmite France24.

Departe de întâlnirile tensionate din primul mandat al lui Trump, o mare parte a summitului anual de la Haga a părut să fie adaptată impulsurilor şi viziunii asupra lumii ale preşedintelui republican, a cărui politică externă „America First” minimizează importanţa şi influenţa coaliţiilor multilaterale.

Planul a funcţionat, deşi a evitat în mare parte subiectele dificile de importanţă vitală pentru NATO, precum războiul din Ucraina, strategia relativ la Rusia şi o probabilă reducere a trupelor americane din Europa. Mai devreme sau mai târziu, NATO va trebui să se ocupe şi de acestea.

Aşa cum a planificat şeful NATO, Mark Rutte, principalele rezultate ale summitului au fost promisiunea aliaţilor de a da curs apelului lui Trump de a cheltui 5% din PIB pentru apărare – o creştere semnificativă faţă de obiectivul actual de 2% – şi reînnoirea angajamentului SUA faţă de pactul de apărare reciprocă al NATO.

Este o situaţie cu totul diferită faţă de acum câteva luni, când relaţiile transatlantice erau atât de tensionate încât Friedrich Merz, actualul cancelar al Germaniei, se întreba deschis, după victoria sa electorală, dacă NATO va mai exista în forma actuală până la summitul de la Haga.

Strategia NATO de a-l menţine pe Trump în tabăra sa nu a fost deloc subtilă. Rutte l-a acoperit cu laude pe Trump într-un mesaj făcut public de preşedintele american în timp ce se îndrepta spre Haga.

„Veţi realiza ceva ce niciun preşedinte american nu a reuşit să facă în ultimele decenii”, a scris fostul premier olandez în mesajul său, folosind majuscule pentru unele cuvinte, la fel ca Trump.

„Europa va plăti SCUMP, aşa cum trebuie, şi va fi victoria dumneavoastră.”

Chiar înainte de summit, într-un alt semn de prietenie cu Trump, Rutte a reacţionat la comentariile preşedintelui american care critica Iranul şi Israelul, spunând că „tati trebuie să folosească uneori un limbaj dur”.

Având în vedere ameninţările lui Trump de a părăsi NATO în primul său mandat şi de a nu proteja aliaţii care nu cheltuiesc suficient pentru apărare, miza pentru NATO a fost mare.

Majoritatea membrilor NATO consideră Rusia o ameninţare din ce în ce mai directă la adresa securităţii lor după invazia Ucrainei din 2022 şi ştiu că ar avea mari dificultăţi să se apere împotriva unui atac fără aliatul lor superputere dotat cu arme nucleare.

După summit, retorica dură a lui Trump faţă de NATO a fost înlocuită de una foarte diferită.

„Am plecat de aici spunând că aceşti oameni îşi iubesc cu adevărat ţările. Nu este o escrocherie, iar noi suntem aici pentru a-i ajuta şi a-i proteja”, a declarat el reporterilor.

Trump a criticat doar Spania pentru că nu a semnat noul obiectiv privind cheltuielile pentru apărare şi a spus că aceasta va plăti în alt mod – în relaţiile comerciale cu Statele Unite.

Multe ţări europene vor avea dificultăţi economice în atingerea obiectivului, dar această problemă a fost lăsată pentru altă dată.

Ca parte a campaniei menite să îl înduplece, desfăşurată la Haga, Trump a avut onoarea rară de a petrece noaptea înaintea summitului în palatul regal al regelui Willem-Alexander al Olandei.

Regele a oferit liderilor o cină cu trei feluri de mâncare, pregătită de 20 de bucătari şi servită de 18 chelneri în sala barocă „Orange Hall” din palatul Huis ten Bosch, construit în secolul al XVII-lea.

La începutul summitului, alţi lideri NATO s-au aliniat pentru a-l lăuda pe Trump. Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a sugerat ca Alianţa să adopte motto-ul „Make NATO Great Again” (Să facem NATO din nou măreaţă).

Rutte a menţinut summitul scurt şi simplu, minimizând riscurile unor conflicte cu Trump.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a trebuit să se mulţumească cu un loc la cina premergătoare summitului, în loc să participe la reuniunea principală, deşi a avut o întâlnire separată cu Trump după summit.

Declaraţia finală a summitului a avut doar cinci paragrafe, comparativ cu cele 38 din textul reuniunii liderilor de anul trecut de la Washington.

Aceasta nu descrie în mod explicit acţiunea militară a Rusiei în Ucraina ca fiind un război sau o invazie şi nici nu repetă sau reafirmă angajamentul anterior că Ucraina va adera într-o zi la Alianţă.

Concentrându-se pe reafirmarea angajamentelor faţă de NATO şi pe noul angajament de cheltuieli, documentul a ascuns diferenţele majore dintre Washington şi mulţi aliaţi europeni cu privire la Rusia şi Ucraina.

Spre nemulţumirea multor europeni, Trump a adoptat o poziţie mai conciliantă faţă de Moscova şi a fost mai puţin favorabil Kievului decât predecesorul său, Joe Biden, în încercarea sa de a pune capăt războiului.

Deşi astfel de compromisuri diplomatice pot menţine NATO unită pentru moment, Alianţa va avea dificultăţi în a funcţiona eficient dacă există o divergenţă majoră pe termen lung între Statele Unite şi Europa cu privire la o chestiune fundamentală precum modul de abordare a Rusiei.

Oficialii NATO vor urmări acum dacă entuziasmul nou descoperit al lui Trump pentru Alianţă se va reflecta în revizuirea în curs a poziţiei militare a SUA, având în vedere că Europa depinde în mare măsură de forţele americane pentru securitatea sa.

Liderii europeni afirmă că sunt hotărâţi să-şi asume o parte mai mare din această responsabilitate, dar sunt nerăbdători să se asigure că orice transfer se va face în mod ordonat şi gradual.

„Se simte anxietatea când vorbeşti cu înalţi oficiali europeni despre acest subiect”, a declarat Oana Lungescu, membru distins al Royal United Services Institute şi fost purtător de cuvânt al NATO.

„Majoritatea se aşteaptă ca Pentagonul să înceapă să retragă unele trupe şi capacităţi, dar nimeni nu ştie câte şi cât de repede”.