ADN de mamut găsit în bijuterii din fildeş în Cambodgia

În căutarea originii fildeşului, cercetătorii britanici au întâlnit ADN de mamut în bijuteriile ieftine din fildeş, în Cambodgia.

„A fost o reală surpriză să găsim ADN provenit de la un mamut lânos, în bijuterii”, a declarat săptămâna trecută Alex Ball, de la organizaţia WildGenes din Edinburg. Cercetătorii au fost surprinşi, de asemenea, că descoperirea s-a petrecut într-o ţară tropicală precum Cambodgia.

Mamuţii (Mammuthus) fac parte din ordinul Proboscidea al clasei Mammalia.

Primele specii de mamuţi au apărut în Asia după o migrare din Africa şi s-au adaptat la condiţiile de trai destul de grele, într-o perioadă glaciară acum 80.000 de ani. Pentru a putea supravieţui, mamuţii migrau în Europa pe timp de iarnă, unde condiţiile erau ceva mai bune, ajungând chiar şi în America de Nord prin istmul Bering, format acum 3 milioane de ani, pe parcursul celorlalte ere glaciare. Istmul unea America de Nord cu Asia.

Mamutul lânos (Mammuthus primigenius), una dintre ultimele specii dintr-o linie evolutivă, care a început cu Mammuthus subplanifrons în Pliocenul timpuriu, a deviat de la mai marele mamut de stepă (M. trogontherii), în urmă cu aproximativ 200.000 de ani, în Asia de Est.

Mammuthus primigenius avea aproximativ aceeaşi dimensiune ca şi elefanţii africani de astăzi. Masculii atingeau o înălţime de 2,7 - 3,4 m şi cântăreau până la 6 tone (6,6 tone maxim), femelele de dimensiuni medii măsurau 2,6 – 2,9 metri în înălţime şi cântăreau până la 4 tone (4,4 tone maxim). Mamutul avea o pereche de colţi lungi cu o curbură pronunţată şi patru molari, care erau înlocuiţi de şase ori pe durata vieţii. Comportamentul său era similar cu cel al actualilor elefanţi, folosindu-şi colţii la manipularea obiectelor, în luptă şi pentru procurarea hranei.

Mamutul lânos s-a adaptat remarcabil la mediul rece în timpul ultimei ere glaciare. Pielea avea o grosime de cca 2 centimetri iar sub piele, exista un strat izolator de grăsime, gros de 8-10 centimetri. Deasupra pielii, blana era alcătuită din trei straturi, cel de deasupra fiind format din fire lungi (unele aveau 1 metru lungime), datorită căruia şi-au căpătat denumirea de mamuţi lânoşi. Coada şi urechile erau foarte mici în raport cu dimensiunea corpului, pentru a limita astfel pierderile de căldură prin extremităţi.

Mamutul lânos a coexistat cu oamenii timpurii, care s-au folosit de oasele şi colţii săi şi pentru a-şi face instrumente şi a construi locuinţe. De asemenea a fost vânat pentru hrană, dispărând din arealul continental la sfârşitul Pleistocenului, acum 10.000 de ani.

Este cea mai celebră specie, lăsând în urma sa cele mai spectaculoase fosile. În Polonia şi Ucraina au fost descoperite colibe cu armătura din oase de mamut şi acoperite cu piei (cele mai vechi au vreo 27.000 ani vechime), iar statuete din fildeş au fost găsite în diferite situri paleontologice din Europa. Picturile rupestre şi statuetele au păstrat imaginea acestor uriaşi dispăruţi în urmă cu zece milenii.

WildGenes luptă împotriva comerţului ilegal cu fildeş. ADN-ul fildeşului poate oferi informaţii despre regiunea în care trăiau elefanţii ucişi în mod ilegal. Potrivit lui Alex Ball, mai mult de 30.000 de elefanţi sunt ucişi în fiecare an în toată lumea pentru a obţine fildeşul din colţii lor.

Mai multe informaţii: Mammoth DNA found in Cambodia market items