Activişti chinezi cer IOC să respingă candidatura Chinei pentru găzduirea Olimpiadei de Iarnă din 2022

Activişti chinezi proeminenţi cer Comitetului Olimpic Internaţional (IOC) să respingă cererea Beijingului de a găzdui Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, în contextul a ceea ce grupurile pentru drepturile omului susţin că este o suprimare fără precedent a dizidenţilor, conform Washington Free Beacon.

IOC va vota vineri pentru a selecta viitoarea gazdă pentru Olimpiada de Iarnă din 2022. Competiţia s-a redus la doi finalişti: Beijing sau Almaty, Kazahstan. Beijingul este favoritul, datorită influenţei tot mai mari a Chinei pe plan internaţional.

Totuşi, activiştii susţin că guvernul chinez nu şi-a îmbunătăţit situaţia drepturilor omului începând cu 2008, când Beijingul a găzduit Jocurile Olimpice de vară. De fapt, acţiunile Partidului Comunist Chinez (PCC) s-au înrăutăţit în mod considerabil, susţin activiştii. Sute de avocaţi şi susţinători ai drepturilor omului au fost arestaţi sau interogaţi în ultimele câteva săptămâni, ca parte a efortului PCC de a strivi formele incipiente ale unei societăţi civile care se opune guvernului.

Un grup de activişti chinezi, incluzându-i pe dizidenţii proeminenţi Chen Guangcheng şi Hu Jia, au trimis o scrisoare lui Thomas Bach, preşedintele IOC, pentru a-i cere acestuia şi comitetului pe care îl conduce, să boicoteze candidatura Beijingului.

Prin onorarea Chinei cu dreptul de a găzdui Jocurile Olimpice de iarnă, în timp ce regimul chinez continuă să îşi suprime propriul popor, au declarat activiştii, se încalcă una dintre prevederile Cartei Olimpice: aceea de a “promova o societate paşnică şi interesată de protejarea demnităţii umane.”

“Dacă IOC oferă Beijingului dreptul de a găzdui Jocurile de iarnă din 2022 – un eveniment important menit să promoveze solidaritatea, fraternitatea şi evoluţia umană – acesta va servi din nou [intereselor] unei dictaturi corupte”, au scris activiştii. “Acest lucru ar susţine un guvern care încalcă în mod grosolan drepturile omului.”

În timpul Jocurilor Olimpice de vară din 2008 din Beijing, regimul chinez a evacuat peste 1 milion de oameni pentru a asigura spaţiul necesar construirii arenelor sportive şi a arestat zeci de activişti care au încercat să protesteze împotriva evenimentului.

Unii atleţi care au fost dizidenţi au fost opriţi să participe la Jocuri. Fang Zheng, deţinător al recordului mondial la aruncarea cu discul în China, a fost împiedicat să concureze la Jocurile Paralimpice din 2008 deoarece un tanc i-a strivit picioarele în timpul protestelor din Piaţa Tiananmen în 1989, când guvernul chinez a desfăşurst o campanie violentă împotriva studenţilor care au protestat şi pe care PCC a încercat să o ţină departe de discuţiile publice.

Liu Xiaobo, un proeminent activist chinez şi Laureat al Premiului Nobel, a fost arestat la câteva luni după încheierea Jocurilor de vară din 2008. În prezent, el execută o condamnare de 11 ani de închisoare, fiind acuzat de subminarea puterii de stat, acuzaţie despre care criticii susţin că este motivată politic.

“Jocurile de Olimpice din 2008 au batjocorit principiile sănătoase pe care le reprezintă acest eveniment şi au produs mai multă umilire decât demnitate, şi mai multă tristeţe decât bucurie oamenilor din China”, au mai scris activiştii.

În plus, aproximativ 300 de activişti au fost reţinuţi sau hărţuiţi în timpul Jocurilor Olimpice pentru Tineret din Nanjing din 2014.

Statele Unite au boicotat în trecut evenimentele Olimpice în ţările autoritare, aşa cum s-a întâmplat în cazul Jocurilor din Moscova din 1980. În acel an, Jocurile Olimpice au avut loc după invazia Afganistanului de către Uniunea Sovietică.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a refuzat să comenteze despre campania de respingere a candidaturii Beijingului la Jocurile din 2022. Pe de altă parte, Ambasada chineză din Washington nu a făcut niciun comentariu în această privinţă.

Activiştii au devenit tot mai îngrijoraţi de amplificarea represiunii împotriva dizidenţilor sub conducerea preşedintelui Xi Jinping, care este văzut în mare parte drept cel mai autoritar lider chinez de la Mao Zedong încoace. Conform grupului Chinese Human Rights Defenders (CHRD), aproape 2.000 de susţinători ai drepturilor omului au fost reţinuţi în mod arbitrar de când Xi a ajuns la putere în 2013. În cel mai recent caz de suprimare a avocaţilor, 29 de avocaţi au fost închişi în centre secrete sau au dispărut efectiv, susţine CHRD.

Beijingul a adoptat o nouă lege a securităţii naţionale la începutul acestei luni care a permis poliţiei să suprime dizidenţii şi să întemniţeze activişti, susţin criticii. De asemenea, există un proiect de lege pentru alte măsuri privind securitatea Internetului, contraterorism şi ONG-urile străine, care ar putea duce în curând la întemniţarea multor activişti chinezi, mai susţine Washington Free Beacon.

Controversa din jurul tentativei Beijingului de a găzdui Jocurile Olimpice de iarnă are loc în condiţiile unei monitorizări intensificate a evenimentelor sportive internaţionale desfăşurate în ţările autoritare. Rusia, care a găzduit Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci în 2014 şi va găzdui Campionatul Mondial de Fotbal în 2018, a fost acuzată de corupţie masivă după finalizarea proiectelor de construcţii pentru evenimentul din 2014. Atât Rusia cât şi Qatarul, care vor găzdui Campionatul Mondial de Fotbal în 2022, şi-ar pierde dreptul de a găzdui Cupele Mondiale dacă investigaţiile vor dovedi că cele două state au mituit oficiali FIFA pentru a obţine drepturile respective.

În plus, Beijingul ar putea avea şi o problemă legată de climă în ceea ce priveşte găzduirea Jocurilor de iarnă: lipsa zăpezii naturale. Oficialii chinezi susţin că evenimente precum competiţiile de schi vor avea loc în oraşele de munte situate la 160 km nord-vest de Beijing. Sursele de apă vor fi prezente pentru producerea zăpezii artificiale, susţin oficialii, în ciuda lipsei apei înregistrate constant în regiune.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.