Acordul de securitate SUA - Afganistan este aproape gata

Secretarul de Stat John F. Kerry a declarat, miercuri, că Statele Unite şi Afganistanul au ajuns la un acord asupra unui parteneriat de securitate după ce trupele combatante internaţionale se retrag din regiune în 2014, adăugând că acordul va fi prezentat la o adunare de lideri tribali influenţi care va începe joi, scrie Los Angeles Times.

Acordul, ai cărui termeni nu au fost dezvăluiţi de Kerry, va fi supus aprobării adunării tribale, cunoscută sub numele de Loya Jirga, precum şi a parlamentului afgan. Adunarea tribală este doar un organ consultativ, dar preşedintele afgan Hamid Karzai a indicat că nu va semna acordul de securitate cu excepţia cazului în care adunarea îl aprobă.

Kerry a declarat că se aşteaptă decizia adunării şi a subliniat că "este nepotrivit pentru mine să comentez referitor la oricare dintre detalii. Totul depinde de oamenii din Afganistan".

Nu a existat nicio confirmare imediată din partea oficialilor afgani, cu privire la acord, iar remarcile lui Kerry nu au clarificat deloc modul în care cele două părţi au rezolvat problema controversată a intrării trupelor americane în zonele rezidenţiale afgane în căutarea de insurgenţi şi terorişti, o practică cunoscută sub numele de raiduri de noapte. SUA vrea ca forţele de operaţiuni speciale să continue raidurile de noapte după ce trupele combatante din Vest vor părăsi ţara până la sfârşitul anului viitor, dar Karzai a insistat de luni de zile că doar trupele afgane ar trebui să efectueze astfel de misiuni.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Karzai, un acord propus marţi într-un apel telefonic între Karzai şi Kerry a sugerat o scrisoare din partea preşedintelui Obama în care acesta să recunoască "greşelile" făcute de trupele americane şi suferinţa cauzată afganilor, existând victime în rândul civililor. Oficialii americani au refuzat să confirme discuţiile privind vreo scrisoare referitoare la raidurile de noapte, iar Kerry a declarat că liderul afgan nu afirmat că scuzele ar reprezenta o condiţie pentru semnarea acordului.

"Nu a fost nicio discuţie despre scuze", a declarat Kerry. "Vreau să spun că nici măcar nu este pe masa discuţiilor (acest lucru)".

Ministerul de Externe afgan a postate online, miercuri noapte, ceea ce era considerat un proiect "pre-decizional" al acordului de securitate din noiembrie 2013. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Jen Psaki a precizat că nu este documentul final şi că oficialii americani încă îl revizuiesc.

Timp de mai multe zile, oficialii americani şi afgani au dat impresia că sunt departe de un acord cu privire la sensibila problemă a raidurilor de noapte. Purtătorul de cuvânt al lui Karzai, Aimal Faizi, a precizat că pactul de securitate va include autorizarea operaţiunilor militare americane în zonele rezidenţiale în "circumstanţe extraordinare" şi numai în cazul în care viaţa trupelor americane este supusă unui risc direct.

Deşi Kerry a declarat că "nu există niciun rol combativ pentru forţele Statelor Unite" dincolo de 2014, oficialii militari americani au declarat că un astfel de limbaj nu ar împiedica trupele de operaţiuni speciale să efectueze raiduri nocturne, care de multe ori sunt întreprinse în comun cu forţele afgane.

Raidurile sunt profund nepopulare în Afganistan şi probabil că vor provoca o puternică opoziţie între delegaţii adunării tribale care se va reuni la Kabul. Karzai are autoritate în selectarea delegaţilor şi ar putea determina adunarea să respingă orice acord care nu reflectă cerinţele sale referitoare la raidurile de noapte.

Un oficial din cadrul biroului prezidenţial afgan a declarat într-un interviu telefonic scurt, miercuri seara, că Loya Jirga se va reuni conform programului, iar Karzai va ţine un discurs de deschidere. Liderul afgan a propus ca proiectul de acord care conţine atât poziţia SUA, cât şi cea afgană cu privire la raiduri de noapte, să le fie prezentat celor 2.700 de delegaţi, după care le va cere acestora să aprobe una din ele. Nu este clar dacă documentul va fi acelaşi cu proiectul postat online.

SUA a declarat că fără un acord bilateral de securitate trupele americane nu vor rămâne după 2014. În acest caz, ajutorul anual militar şi de dezvoltare în valoare de miliarde de dolari pe care Afganistanul îl primeşte de la SUA ar putea fi în pericol, iar membrii Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord nu ar face aproape sigur vreun angajament post-2014, motiv pentru care unele agenţii care oferă ajutor în regiune, probabil, şi-ar reduce operaţiunile din cauza preocupărilor legate de securitate.

Statele Unite încearcă să detaşeze un număr limitat de consilieri militari, după 2014, pentru a instrui forţele de securitate afgane şi a oferi asistenţă logistică. Washingtonul doreşte, de asemenea, acces la nouă baze militare construite de către americani, care vor fi transferate către autorităţile din Afganistan după 2014.

Comandanţii militari afgani recunosc, deşi nu într-o manieră prea directă, că armata şi poliţia lor nu ar putea susţine lupta împotriva insurgenţilor talibani, fără perfuzii continue de bani din SUA pentru salarii, arme şi echipamente, sau fără să continue sprijinul logistic american.

Pactul de securitate nu va specifica dimensiunea post-2014 a prezenţei trupelor americane, o determinare care trebuie să fie făcută ulterior de administraţia Obama. Comandantul superior din Afganistan, generalul Marin Joe Dunford, a solicitat administraţiei păstrarea a circa 12.000 de militari, în timp ce unii consilieri de la Casa Albă au vehiculat cifra de 6.000.

Documentul publicat de Ministerul de Externe precizează că cele două ţări sunt de acord ca "operaţiunile militare americane pentru a învinge Al-Qaeda şi filialele sale sunt adecvate în lupta comună împotriva terorismului". După 2014, operaţiunile americane de combatere a terorismului vor veni în sprijinul eforturilor forţelor de securitate afgane, "cu respectarea deplină a suveranităţii afgane şi ţinând seama pe deplin de siguranţa şi securitatea poporului afgan, inclusiv în casele lor", potrivit proiectului.

Documentul adoptă poziţia Statelor Unite potrivit căreia forţele militare americane şi contractorii civili vor fi supuşi legilor americane nu celor afgane - o altă chestiune esenţială asupra căreia americanii au insistat. O dispută privind jurisdicţia a deraiat negocieri similare cu Irakul şi a determinat plecarea forţelor americane din această ţară după ce trupele combatante s-au retras.

Proiectul de document va oferi SUA dreptul, cum era de aşteptat, de a detaşa forţele americane la nouă baze, inclusiv la aerodromurile din Bagram si Kandahar. De asemenea, ar permite avioanelor militare americane să zboare în şi din Afganistan, de la şapte baze aeriene, inclusiv Aeroportul Internaţional din Kabul.

Forţelor americane le este permis să transporte provizii de la cinci puncte de trecere a frontierei, descrise, împreună cu bazele aeriene, ca "puncte oficiale de îmbarcare şi debarcare".

Toate bazele din Afganistan vor intra în proprietatea şi suveranitatea statului afgan după 2014, în conformitate cu proiectul.

Karzai a cerut un tratat cu drepturi depline de apărare, în care SUA să fie obligată să răspundă militar în cazul unei agresiuni venite din partea altor naţiuni, în special Pakistan. Proiectul menţionează în schimb că SUA va privi orice agresiune externă cu "îngrijorare gravă" şi se va "opune ferm" ameninţărilor militare sau de forţă împotriva Afganistan după 2014.

Cele două ţări sunt de acord, de asemenea, să se consulte asupra răspunsurilor comune la agresiunea externă.