Absorbţia banilor de la UE: Guvernul Ponta, criticat de Comisia Europeană pentru lipsa de credibilitate
alte articole
Fondurile europene vor constitui o problemă pentru România şi în perioada 2014-2020, sunt de părere reprezentanţi ai Comisiei Europene. Autorităţile române s-au prezentat total nepregătite la discuţii, relevă o scrisoare trimisă Ministerului Fondurilor Europene de la Bucureşti de Comisia Europeană, potrivit cursdeguvernare.ro.
După stabilirea sumei de la UE la care România are acces între anii 2014 şi 2020, premierul Victor Ponta se plângea că banii obţinuţi de la Bruxelles pentru următorul exerciţiu sunt prea puţini.
Problemele care au dus la absorbţia foarte slabă a fondurilor europene în exerciţiul financiar 2007-2013 riscă să se repete şi în exerciţiul 2014-2020, această concluzie rezultând din maniera în care se desfăşoară discuţiile în negocierile preliminare ale României pentru Acordul de parteneriat cu Comisia Europeană pentru viitoarele fonduri structurale 2014-2020.
Conform unei scrisori din partea Comisiei, autorităţile române s-au prezentat în primele luni ale anului total nepregătite la discuţii, în timp ce premierul Victor Ponta se plângea că banii obţinuţi pentru următorul exerciţiu sunt prea puţini.
"Propunerea făcută de guvernul României nu întruneşte încă minimele condiţii de calitate şi credibilitate pentru a permite un dialog informal eficient privind viitoarele documente de programare", se precizează în documentul trimis de reprezentanţii Comisiei Europene, în 7 martie 2013.
Prin Ministerul Fondurilor Europene, România negociază în această perioadă cu Comisia Europeană Acordul de parteneriat, documentul strategic fundamental care va stabili priorităţile şi instituţiile prin care ţara noastră va absorbi fondurile europene în cadrul financiar multianual al UE 2014-2020.
Pentru perioada următoare de programare, România ar avea la dispoziţie 21,8 miliarde de euro, fonduri structurale şi de coeziune, conform deciziilor de la Consiliul European.
Însă, din cauza unor rateuri ale Ministerului Fondurilor Europene în elaborarea strategiei în baza căreia va solicita fondurile, România riscă să piardă un an de absorbţie şi să nu se poată atinge de aceşti bani mai devreme de decembrie 2014.
Normunds Popens, directorul general adjunct pentru Politică, Performanţă şi Conformitate din cadrul Directoratului General de Politică Regională şi Urbanism al Comisiei Europene i-a scris în data de 7 martie 2013 ministrului Fondurilor Europene de la Bucureşti, Eugen Teodorovici, criticând fără niciun fel de rezerve documentaţia transmisă de România.
Ce anunţa Ministrul Fondurilor Europene
Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a prezentat într-o şedinţă de Guvern de la începutul lunii martie o notă privind acţiunile pe care trebuie să le întreprindă ministerele pentru a pregăti absorbţia fondurilor europene în perioada 2014-2020, se arată într-un comunicat al ministerului.
Potrivit sursei citate, acţiunile din acest an sunt “cruciale” pentru buna utilizare a fondurilor UE alocate în următoarea perioadă de programare. Astfel, până la sfârşitul lunii mai a acestui an va fi definitivat proiectul documentului strategic naţional prin care se stabilesc priorităţile de utilizare a banilor alocaţi de UE (Acordul de Parteneriat).
"În perioada imediat următoare, ministerele vor elabora proiectul Acordului de Parteneriat şi programele operaţionale prin intermediul cărora vor fi atrase fondurile UE în 2014-2020. Ministerele definitivează listele cu priorităţile de finanţare din domeniile gestionate, iar Ministerul Fondurilor Europene va finaliza strategia de utilizare a fondurilor europene în următoarea perioadă de programare", anunţa ministrul.
România va înainta Comisiei Europene până la sfârşitul acestui an programele operaţionale. Alocarea UE pentru România în perioada 2014-2020 este de aproximativ 39 de miliarde de euro, sumă din care fondurile structurale şi de coeziune reprezintă circa 21 de miliarde de euro.
Priorităţile de finanţare propuse României de către Comisia Europeană vizează îmbunătăţirea capitalului uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi politici mai bune privind incluziunea socială şi educaţia, dezvoltarea unei infrastructure moderne, promovarea competitivităţii economice şi a dezvoltării locale, optimizarea utilizării şi protejării resurselor şi activelor natural, respectiv modernizarea şi consolidarea administraţiei naţionale şi a sistemului judiciar.
