7 ani de la aderarea la UE: România caută încă un proiect de ţară

La 10 ani de la cea mai mare extindere a UE cu 10 state şi 7 ani de la aderarea României, Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti a organizat o dezbatere în care s-a făcut un bilanţ al României ca stat membru UE şi s-a încercat identificarea unor posibile proiecte de ţară pentru viitor. Anticorupţia este una dintre realizările principale ale României în UE, care deja este prezentată ca model de bună practică la nivel european.

George Ciamba, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a declarat în acest context că se sărbătoresc 10 ani de la încheierea negocierilor de aderare pentru România şi Bulgaria. El a amintit că ”în 2004 PIB-ul României era de 80 de miliarde, iar anul trecut acesta s-a ridicat la 140 de miliarde. Este prima dată când obţinem o convergenţă reală, nu nominală”.

În opinia sa, Europa actuală trebuie să se concentreze pe provocările majore precum combaterea şomajului în rândul tinerilor. Oficialul român a mai susţinut că euroscepticii şi antieuropenii populişti trebuie contracaraţi, iar alegerile pentru Parlamentul European sunt cruciale pentru viitorul UE, în sensul conturării unei majorităţi proeuropene.

Ciamba a mai declarat că România "a îndeplinit pentru prima dată toate criteriile de aderare la zona euro. Ţara noastră face parte din grupul select al statelor UE care au ieşit din procedura de deficit excesiv, din care fac parte puţine state europene. România e un participant activ la asigurarea stabilităţii financiare. Am intrat în Pactul Euro Plus, suntem parte a Tratatului pentru stabilitate, coordonare şi guvernanţă din cadrul Uniunii Economice şi Monetare, dar suntem şi parte a procesului de negociere a Uniunii Bancare”.

În opinia sa, "există toate premisele ca în cursul acestui an, ceea ce de fapt s-a realizat deja în 2013, să îndeplinim şi criteriile de la Maastricht privind inflaţia”.

La rândul său, Marek Szczygiel, ambasadorul Poloniei la Bucureşti, a împărtăşit din ”experienţa pozitivă a Poloniei ca stat membru al UE”. El a arătat că aderarea la UE a fost percepută foarte pozitiv de populaţie în Polonia şi că ţara sa a lansat iniţiative importante în UE precum Parteneriatul Estic, European Endowment for Democracy sau Community of Democracies. Pe de altă parte, economia poloneză a făcut progrese uriaşe. În septembrie 2013, ţara avea un excedent comercial de 673 milioane de euro, iar în timpul crizei economice a fost singura din Europa care a evitat recesiunea. Asta şi datorită menţinerii monedei proprii zlotul, care a ajutat la absorbţia şocurilor.

Polonia este un model şi în materie de absorbţie a fondurilor europene, cu cel mai mare volum în perioada 2007-2013 fiind semnate 91.824 contracte pentru cofinanţare cu beneficiarii, iar suma primită ridicându-se la 101,5 miliarde de euro. Totuşi şi Polonia are problemele ei economice, de exemplu şomajul care s-a stabilizat la un nivel ridicat de 10,3% în iulie 2013, faţă de 19% în iulie 2004.

Ambasadorul polonez a mai susţinut că agresiunea militară a Rusiei în Ucraina este ”o provocare la adresa valorilor UE şi un test pentru credibilitate şi abilitatea Europei de a reacţiona la criza din vecinătatea sa directă”.

Presiunea externă necesară

Revenind la România, Dragoş Pâslaru, preşedintele firmei de consultanţă GEA Strategy and Consulting, a arătat că ”atunci când vezi ce se întâmplă în Ucraina, înţelegi ce bine e să fii în UE”. El a afirmat că nu existau alternative mai bune decât aderarea deoarece ”România ca ţară funcţionează doar pe baza de condiţionalităţi externe şi suntem singura ţară căreia îi place să fie îndrumată în tot ce facem”.

Raportul de anul acesta al UE trece instituţiile anticorupţie româneşti la capitolul de bune practici şi este pentru prima oară când mulţi puternici ai zilei au fost traşi la răspundere pentru infracţiuni comise în exercitarea funcţiei.

La rândul ei, Laura Ştefan de la Expert Forum a susţinut că România a avut realizări notabile în domeniul anticorupţiei după aderarea la UE. ”În domeniul reformei justiţiei şi anticorupţiei s-au întâmplat miracole dacă ne gândim cum era România în 2000-2003. Tindem să spunem că România este cea mai coruptă ţară din UE, dar raportul de anul acesta al UE trece instituţiile anticorupţie româneşti la capitolul de bune practici şi este pentru prima oară când mulţi puternici ai zilei au fost traşi la răspundere pentru infracţiuni comise în exercitarea funcţiei”, a explicat experta. În opinia ei, îmbinarea dintre presiunile externe şi eforturile profesioniştilor din justiţie care au vrut să facă reformă a dat roade.

Experta mai consideră că ”instituţiile puternice populate cu oameni slabi nu vor performa” şi că progresul cel mai mare înregistrat de justiţia din România este că ”avem acum un proces echitabil pentru toţi”. ”Noi cetăţenii români trebuie să ne implicăm şi să susţinem eforturile oamenilor din interior care vor să schimbe ceva. Nu ar trebui să ne bazăm pe politicieni, ci să cerem mai mult şi să apreciem atunci când se întâmplă lucruri pe care nu le credeam posibile”, a concluzionat Laura Ştefan.

Cristian Ghinea, preşedinte al Centrului Român de Politici Europene, a observat şi el că ”atunci când există presiune pe instituţii, ele funcţionează mai bine, iar UE suplineşte lipsa presiunii publice interne”. Totuşi, el consideră că pe termen lung este nevoie de construirea bazei cetăţeneşti, nefiind suficiente presiunile indirecte ale UE.

Expertul s-a mai referit şi la necesitatea de a identifica repede un candidat pentru postul de comisar european, care va reveni României, având în vedere că negocierile sunt în toi iar ţara noastră riscă să piardă acest tren. ”Ar trebui să găsim nişte oameni cu expertiză pe un domeniu-cheie şi să existe un consens politic între preşedinte şi premier privind numele propus de România”, a afirmat Ghinea.
El a dat şi trei nume de oameni pe care i-ar considera pregătiţi să ocupe această funcţie: Dacian Cioloş pentru că ”a demonstrat că are viziune şi a schimbat paradigma spre agricultura de mijloc, realizând o amplă reformă a Politicii Agricole Comune”, Mircea Geoană şi Răzvan Nicolescu, ministrul Energiei, pentru că domeniul energetic este unul cheie iar România poate să joace un rol important în el, având o dependenţă mai scăzută faţă de Rusia”.

Căutarea unui proiect de ţară

Dincolo de aceste elemente de bilanţ şi probleme curente ale României, cea mai interesantă parte a evenimentului a fost împărţirea pe grupuri de lucru pentru a propune un proiect de ţară pentru România. S-a discutat despre rolul educaţiei în formarea unor cetăţeni conştienţi de drepturile şi obligaţiile lor şi implicaţi în viaţa societăţii. Despre cum trebuie să fie liberalizată piaţa politică, astfel încât noi formaţiuni politice să poată concura şi înlătura de la putere actualele partide. Într-un cuvânt despre emanciparea cetăţenilor.

Un alt grup a identificat investiţiile în cercetare-dezvoltare, creativitate şi inovarea, care aduc valoare adăugată pe toate ramurile economiei, ca proiect de ţară. Decriminalizarea structurilor de decizie, găsirea unui factor mobilizator, valorificarea patrimoniului natural şi imaterial şi investiţia în resursa umană au fost alte puncte identificate ca prioritare. De asemenea, s-a mai spus că România ar putea să joace un rol de actor major pentru securitatea energetică a UE.

Şi mai important, vectorul anti-corupţie ar putea fi un pilon pentru politica UE în Est, iar România ar putea exporta bunele practici în domeniul anticorupţiei.