30 de pungi de plastic descoperite în interiorul unei balene eşuate în Norvegia (video)

Balena a fost sacrificată după ce a eşuat în mai multe ocazii în apele puţin adânci ale insulei Sotra, Norvegia.
Balena eşuată în Norvegia
Balena eşuată în Norvegia (Universitatea din Bergen)

Oamenii de ştiinţă norvegieni au descoperit 30 de pungi de plastic în stomacul unei balene, care a trebuit să fie sacrificată deoarece era grav bolnavă. Cetaceul, cu o greutate de puţin peste două tone, a eşuat în mai multe rânduri în apele de mică adâncime ale insulei Sotra din sud-vestul Norvegiei.

Pungi din plastic şi alte resturi din acelaşi material, acopereau întregul interior al animalului, şi nu numai la nivelul stomacului. Nu existau resturi de mâncare şi aceasta ar putea fi cauza bolii sale, a raportat Terje Lislevand, de la Universitatea din Bergen.

Plasticul din oceane

Nu există îndoială că poluarea vizibilă pe care o produce plasticul este o problemă enormă. Oamenii de ştiinţă au găsit dovezi că bucăţile de plastic din oceane sufocă animalele şi dăunează ecosistemelor marine.

Plasticul se găseşte peste tot în zilele noastre. Fiecare ţară este afectată de acest tip de poluare. Oamenii de ştiinţă au descoperit că materialele plastice au ajuns şi în interiorul corpurilor noastre, şi unele dintre substanţele chimice din plasticul degradat au efecte cu adevărat grave asupra sănătăţii. Pentru viaţa marină este cu atât mai devastator.

Ţestoasele de mare confundă o pungă de plastic cu o meduză şi sfârşesc prin a se sufoca. Păsările ajung să confunde resturile din plastic cu mâncarea şi le dau şi puilor lor, care apoi mor de foame, dar asta nu din vina părinţilor. Alte bucăţi de plastic ajung în jurul membrelor sau la gâtul animalelor, împiedicându-le creşterea şi mişcarea.

O echipă internaţională de cercetători a realizat un studiu în unele zone ale oceanelor încercând să înţeleagă cât de mult plastic există în adâncurile oceanelor sau pe suprafaţa acestora. Desigur, problema nu este plasticul în sine, ci utilizarea abuzivă şi ceea ce face omul odată ce a terminat de folosit ambalajul, sticlele, paharele, sacoşele şi toate celelalte. Cifrele sunt impresionante iar cercetătorii susţin că acestea sunt incomplete, deoarece este imposibil să se facă o cartografiere completă a situaţiei.

Studiul publicat cu ceva timp în urmă de Plosone.org, vorbeşte de peste 250.000 de tone de plastic, pentru un total de 5.250 de miliarde de fragmente plutitoare. Cifre impresionante.

Datele sunt rezultatul a 24 de expediţii ştiinţifice în Pacific şi Atlanticul de Nord, în Pacific şi Atlanticul de Sud, Oceanul Indian, Golful Bengal, în Marea Mediterană şi de-a lungul coastelor Australiei.

Emisfera de nord conţine circa 57% din toată cantitatea de plastic. Acest fapt se datorează deversării unei cantităţi majore de deşeuri cât şi a faptului că o parte din plastic s-ar putea să fi fost transportat din emisfera sudică.

Doar 13% din plasticul descoperit este de dimensiuni mici, ceea ce sugerează că multe alte fragmente sunt dispersate în ambient, ingerate de peşti, căzute pe fundul mării, degradate sau depuse la mal.