Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, marcată printr-o ceremonie la Monumentul Memorial din centrul Capitalei

Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România a fost marcată, marţi, printr-o ceremonie desfăşurată la Monumentul Memorial din Centrul Capitalei, inaugurat în urmă cu doi ani, la eveniment fiind prezenţi ambasadorii Statului Israel, SUA, Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi Cehiei, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor române.

După susţinerea unei slujbe religioase şi a unui spectacol pus în scenă de elevii de la Şcoala "Ronald Lauder", au fost susţinute discursuri de către oficialii prezenţi, iar o depunere de coroane de flori a încheiat ceremonia organizată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

"Ziua de astăzi este una a amintirii, a asumării unei pagini de istorie tristă, petrecută în România cu doar 70 de ani în urmă, începerea deportării evreilor români în Transnistria. Închisorile politice, lagărele de muncă forţată şi exterminare, distrugerea fiinţei umane prin tortură şi supraveghere continuă, deportările, toate acestea dau imaginea cutremurătoare a suferinţei teribile îndurată de poporul evreu şi alte minorităţi, cum ar fi cea în romă, în timpul Holocaustului. Ceremonia de azi este o comemorare a celor sacrificaţi în numele unei ideologii totalitare, dar şi o celebrare a vieţii, a celor care, în pofida încercărilor, au dovedit puterea de a supravieţui şi de a lupta pentru idealuri universale - libertatea şi demnitatea fiinţei umane", a arătat preşedintele Traian Băsescu în mesajul adresat prin intermediul consilierului prezidenţial Iulian Fota.

De asemenea, ambasadorul Statului Israel, Dan Ben Eliezer, a arătat că crimele sistematice împotriva evreilor din secolul XX au fost momentul culminat al urii faţă de acest popor începută cu multe secole în urmă, atrăgând atenţia că antisemitismul continuă să fie foarte răspândit în lume şi acum, în timpurile moderne. "Sunt încă mulţi oameni care neagă faptul că Holocaustul a avut loc sau cred că nu a fost aşa de grav. Statul Israel va continua să îi condamne pe cei care neagă Holocaustul. Vom continua să luptăm cu putere împotriva actelor rasiste şi antisemite de pretutindeni. Guvernul Israelului apreciază paşii importanţi făcuţi de Guvernul României de a recunoaşte Holocaustul, acţiunile împotriva antisemitismului şi formelor de discriminare şi rasism", a afirmat ambasadorul israelian.

Totodată, ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, a subliniat că atât de multe vieţi nevinovate au căzut pradă cruzimii şi urii fără niciun alt motiv decât existenţa unor prejudecăţi pline de rea voinţă şi rasism. "E nevoie de curaj şi hotărâre pentru a înfrunta trecutul. O naţiune trebuie nu să aleagă între a dezvălui sau nu trecutul, ci să se asigure ca acesta să devină cunoscut într-un mod care promovează reconcilierea şi pacea. Noi în America admirăm ceea ce încercaţi să faceţi aici în România şi, mai ales, mie, care sunt evreu româno-american, aceste eforturi îmi încălzesc sufletul", a spus ambasadorul Gitenstein.

La rândul său, ambasadorul Germaniei, Andreas von Mettenheim, a evidenţiat că la istoria dureroasă a evreilor din România şi-a adus contribuţia şi politica nazistă, iar multe din cele întâmplate în România nu ar fi fost atât de grave fără contribuţia germană. "Pacea în Europa este încă tânără şi trebuie să o sprijinim prin împrospătarea memoriei", a spus ambasadorul german.

Ambasadorul francez Henri Paul a evidenţiat că deportarea evreilor români în Transnistria reprezintă "una dintre persecuţiile cele mai atroce şi precoce la adresa evreilor în Al Doilea Război Mondial". "Franţa condamnă discriminarea, noi suntem şi vom rămâne fideli devizei libertate, egalitate, fraternitate. Franţa va fi mereu alături în lupta împotriva discriminării, la fel cum a făcut-o şi atunci când a solicitat acordarea dreptului de vot evreilor din România", a amintit ambasadorul Henri Paul.

De asemenea, istoricul Radu Ioanid, directorul Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washington, a afirmat că "Memorialul Holocaustului de la Bucureşti este răspunsul solemn şi demn la tragedia Holocaustului care acum 70 de ani a afectat grav România. Naţiunea română şi guvernul ei au ridicat acest memorial ca un loc permanent de amintire şi ca un avertisment adresat generaţiilor viitoare". El a amintit de eforturile preşedinţilor de după 1990 - Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu în direcţia asumării responsabilităţii pentru Holocaustul din România.

Ioanid a subliniat că amintirea sutelor de mii de evrei deportaţi şi ucişi în Transnistria reprezintă un "necesar examen de conştiinţă", arătând că "asumarea istoriei Holocaustului din România nu a fost un proces uşor, au trebuit să fie înfruntate ignoranţa, negaţionismul şi extremiştii de stânga şi de dreapta, partizani ai falsificării istoriei". "Regimurile dictatoriale ale României, fascist şi comunist, au realizat prin exterminare şi vânzarea evreilor visul lui Codreanu şi Antonescu: România e foarte aproape de a fi o ţară fără evrei. Şi totuşi, antisemitismul şi cultul liderilor fascişti continuă în România. În România, Federaţia Comunităţilor Evreieşti e forţată să demonstreze că termenul jidan e peiorativ şi rasist. Poeţi de curte ai regimului Ceauşescu, antisemiţi, şovini şi negaţionişti ai Holocaustului fac încă ratingul posturilor de televiziune. BNR comemorează printr-o medalie omagială pe Miron Cristea, unul dintre cei mai antisemiţi premieri ai României dictato

riale. Toate acestea subminează democraţia din România", a spus Radu Ioanid, adăugând că România nu trebuie să urmeze exemplul Ungariei, unde formaţiunea extremistă Jobbik deţine 16% din locurile parlamentare.

Potrivit lui Radu Ioanid, Holocaustul din România înseamnă în cifre deportarea în Transnistria a 280.000 de evrei români şi ucraineni, a 25.000 de persoane de etnie romă, precum şi cei 135.000 de evrei din Ardealul de Nord care au suferit grav de pe urma Holocaustului.

La eveniment au mai fost prezenţi reprezentanţi ai organizaţiilor evreilor români din Israel, precum şi ai Centrului Naţional de Cultură al Romilor.

Manifestările de marcare a Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului organizate de Institutul Naţional "Elie Wiesel" vor continua, marţi seara, cu vernisajul expoziţiei "Cum a fost posibil? 70 de ani de la Pogromul din Iaşi", cu un simpozion internaţional cu tema "Reconstrucţia memoriei publice în ţările post-comuniste" organizat miercuri, împreună cu Fundaţia Friedrich Ebert România, iar duminică, 16 octombrie, cu seminarul "Evocări despre moarte şi supravieţuire în lagărele de exterminare din Transnistria".

De asemenea, la Parlament va avea loc miercuri o şedinţă dedicată Zilei Comemorative a Victimelor Holocaustului din România.