Zelenski refuză al doilea acord propus de SUA privind mineralele Ucrainei / Ar demisiona dacă asta ar aduce pace pentru Ucraina

Volodimir Zelenski a declarat că nu este dispus să cedeze presiunilor intense din partea SUA pentru a semna un acord de 500 de miliarde de dolari pentru minerale şi că doreşte ca Donald Trump să fie „de partea noastră” în negocierile pentru a pune capăt războiului din Ucrain, potrivit The Guardian.

Vorbind la o conferinţă de presă la Kiev, înainte de împlinirea a trei ani de la invazia la scară largă a Rusiei, luni, Zelenski a declarat că nu recunoaşte suma cerută de Casa Albă ca fiind o aparentă „răsplată” pentru asistenţa militară anterioară a SUA.

El a afirmat că suma este mult mai mare decât contribuţia militară reală a SUA, de 100 de miliarde USD, şi a subliniat că ambele partide din Congresul SUA şi preşedintele de atunci, Joe Biden, au aprobat sprijinul în urma atacului Rusiei. Acesta a fost acordat sub formă de „subvenţie” şi nu sub formă de „datorie” care trebuia rambursată.

„Nu voi semna ceva ce 10 generaţii de ucraineni vor plăti mai târziu”, a spus el.

Zelenski a declarat că orice acord este condiţionat de furnizarea de către administraţia SUA a unor garanţii de securitate care să împiedice Rusia să încalce orice viitoare încetare a focului - lucru pe care a refuzat până acum să îl facă.

Preşedintele Ucrainei a dezvăluit, de asemenea, condiţiile financiare oneroase pe care Washingtonul încearcă să le impună.

Pentru fiecare 1 USD din orice ajutor militar viitor, Kievul trebuie să ramburseze 2 USD - o rată a dobânzii, a precizat Zelenski, de 100%. El mai subliniază faptul că SUA nu au impus aceleaşi condiţii Israelului, Emiratelor Arabe Unite, Qatarului sau Arabiei Saudite, iar liderul ucrainean a cerut o explicaţie în acest sens pe care însă nu a primit-o.

Zelenski a insistat că doreşte relaţii bune, „prietenoase” cu America - un „partener strategic” - şi a trecut peste descrierea dureroasă a lui Trump, care l-a calificat drept „dictator ” pentru că nu a organizat alegeri în timp de război.

„De ce aş fi jignit? Un dictator s-ar simţi ofensat dacă ar fi numit dictator”, a spus el, subliniind că a câştigat ultimele alegeri din 2019 cu 73% din voturi.

El a adăugat că este gata să renunţe la funcţia de preşedinte dacă acest lucru ar însemna „pace pentru Ucraina ” sau aderarea la NATO, ceea ce SUA şi unele alte state membre ale NATO se opun.

„Nu intenţionez să rămân la putere timp de decenii. Dar nici nu-l vom lăsa pe Putin să rămână la putere asupra teritoriilor ucrainene. Este important ce cred ucrainenii despre mine”, a spus el.

Conferinţa de presă a avut loc la doar câteva ore după ce Rusia a lansat cel mai mare atac aerian asupra Ucrainei, folosind 267 de drone. Cel puţin patru persoane au fost ucise în întreaga ţară. Kievul a răsunat de bubuiturile tirurilor antiaeriene, în timp ce echipajele au petrecut o mare parte din noapte încercând să doboare dronele. Trei rachete balistice au fost de asemenea lansate, au declarat forţele aeriene.

Zelenski a spus că atacul masiv a demonstrat că nu era fezabil să se organizeze un scrutin în condiţii de război sever.

„Cum putem face acest lucru în Sumî? Ar trebui să trimitem observatori electorali la Pokrovsk?” a întrebat el, referindu-se la două oraşe ucrainene aflate pe linia frontului, sub bombardamente constante.

Cererea de alegeri - şi afirmaţia că Zelenski ar fi „nelegitim” - face parte dintr-o amplă campanie de dezinformare rusească, a sugerat el. El a subliniat că alegerile sunt ilegale în condiţiile legii marţiale şi că soldaţilor care stau în tranşee le-ar fi imposibil să participe.

Sâmbătă, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că Trump este „foarte încrezător” că s-ar putea ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului chiar „în această săptămână”.

Steve Witkoff, unul dintre trimişii speciali ai lui Trump, a lăsat să se înţeleagă duminică, într-un interviu separat acordat CBS News, că o motivaţie a Washingtonului pentru a căuta un acord de pace în Ucraina a fost aceea că firmele americane ar putea face din nou afaceri în Rusia, care este supusă unor sancţiuni.

„Evident, ar exista o aşteptare ca, dacă vom ajunge la un acord de pace, companiile americane să se poată întoarce şi să facă afaceri acolo. Şi cred că toată lumea ar crede că acesta ar fi un lucru pozitiv, bun care s-ar întâmpla”, a declarat Witkoff în cadrul emisiunii Face The Nation.

Negociatorii americani şi ruşi sunt aşteptaţi să aibă o a doua rundă de discuţii, după întâlnirea lor de săptămâna trecută de la Riad, capitala saudită.

Zelenski a declarat că nu este posibil să se ajungă la un acord de pace semnificativ fără implicarea Ucrainei sau fără participarea UE, a Regatului Unit şi a altor parteneri strategici.

„Este imposibil să terminăm războiul fără o singură parte, fără Ucraina. Orice acord bilateral SUA-Rusia 'nu ar avea niciun succes' sau nu ar opri războiul", a prezis el.

Zelenski a recunoscut că forţele sale armate ar pierde 20% din sprijinul militar internaţional, în cazul în care administraţia Trump ar opri toate livrările. El a declarat că Ucraina încă aşteaptă livrările de arme convenite la summitul NATO de la Washington din vara anului trecut şi că are nevoie de încă 20 de baterii de rachete Patriot - care costă 30 de miliarde USD - pentru a contracara atacurile aeriene ruseşti.

El a declarat că salută rolul jucat de premierul britanic, Keir Starmer, şi de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care se vor întâlni cu Trump în această săptămână.

„Desigur, Marea Britanie trebuie să fie la masă”, a spus Zelenski.

El a declarat că se aşteaptă ca un summit european să aibă loc după călătoriile lor în SUA pentru a discuta despre garanţiile de securitate pentru Ucraina.