Tancurile israeliene intră în Cisiordania pentru prima dată în 20 de ani: "Palestinienii nu se pot întoarce"

Tancuri israeliene s-au deplasat duminică în Cisiordania ocupată pentru prima dată în ultimele decenii, în ceea ce autorităţile palestiniene au numit o „escaladare periculoasă”, după ce ministrul Apărării a declarat că trupele vor rămâne un an în unele părţi ale teritoriului şi că zeci de mii de palestinieni care au "fugit" nu se pot întoarce, transmite France24.

Jurnaliştii Associated Press au văzut mai multe tancuri deplasându-se pe rute neasfaltate spre Jenin, mult timp un bastion al luptei armate împotriva Israelului.

Israelul îşi intensifică represiunea asupra teritoriului palestinian şi a declarat că este hotărât să elimine militantismul pe fondul creşterii numărului de atacuri. Israelul a lansat ofensiva în nordul Cisiordaniei la 21 ianuarie - la două zile după ce a intrat în vigoare actuala încetare a focului în Gaza - şi a extins-o în zonele din apropiere.

Palestinienii consideră aceste raiduri ca făcând parte dintr-un efort de consolidare a controlului israelian asupra teritoriului, unde 3 milioane de palestinieni trăiesc sub conducere militară. Raidurile mortale au provocat distrugeri în zonele urbane.

Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că el şi premierul israelian Benjamin Netanyahu au ordonat armatei să „crească intensitatea activităţii de contracarare a terorismului” în toate taberele de refugiaţi din Cisiordania.

„Nu vom permite întoarcerea rezidenţilor şi nu vom permite terorismului să revină şi să se dezvolte”, a spus el.

Anterior, Katz a declarat că a instruit armata să se pregătească pentru „o şedere prelungită” în unele dintre taberele urbane de refugiaţi din Cisiordania, de unde a spus că aproximativ 40.000 de palestinieni au fugit, lăsând zonele „golite de locuitori”. Această cifră a fost confirmată de Organizaţia Naţiunilor Unite.

Taberele găzduiesc descendenţii palestinienilor care au fugit sau au fost forţaţi să fugă în timpul războaielor cu Israelul din urmă cu zeci de ani. Nu a fost clar cât timp palestinienii vor fi împiedicaţi să se întoarcă. Katz a spus că trupele vor rămâne „pentru anul viitor”. Netanyahu a spus că acestea vor rămâne „atât timp cât va fi necesar”.

Tancurile au fost desfăşurate ultima dată în teritoriu în 2002, când Israelul a combătut o revoltă palestiniană care a făcut victime.

Ministerul palestinian de Externe a numit mişcările israeliene „o escaladare periculoasă a situaţiei din Cisiordania” şi a îndemnat comunitatea internaţională, într-o declaraţie, să intervină în ceea ce a numit „agresiunea” ilegală a Israelului.

„Chiar dacă rămân, ne vom întoarce în tabără până la urmă”, a declarat Mohamed al-Sadi, unul dintre cei strămutaţi din Jenin. „Această tabără este a noastră. Nu avem unde să mergem în altă parte”.

În temeiul acordurilor interimare de pace de la începutul anilor 1990, Israelul menţine controlul asupra unor mari părţi din Cisiordania, în timp ce Autoritatea Palestiniană administrează alte zone. Israelul trimite în mod regulat trupe în zonele palestiniene, dar de obicei le retrage odată ce misiunile sunt finalizate.

ONU afirmă că actuala operaţiune militară israeliană este cea mai lungă de la revolta palestiniană de la începutul anilor 2000.

Violenţa a crescut în Cisiordania în timpul războiului Israel-Hamas din Gaza. Israelul a efectuat raiduri, dar, în condiţiile în care luptele din Gaza şi Liban au fost suspendate, Netanyahu a fost presat de partenerii de guvernare de extremă dreapta să ia măsuri drastice împotriva militantismului din Cisiordania.

Mai mult de 800 de palestinieni au fost ucişi în Cisiordania de când războiul din Gaza a izbucnit la 7 octombrie 2023, cu un atac al Hamas asupra sudului Israelului. Israelul susţine că majoritatea erau militanţi, dar au fost ucişi şi tineri care aruncau cu pietre şi protestau împotriva incursiunilor, precum şi persoane neimplicate în confruntări. În cea mai recentă operaţiune, a fost ucisă o femeie palestiniană însărcinată.

De asemenea, coloniştii israelieni au făcut ravagii în zonele palestiniene din teritoriu. De asemenea, s-a înregistrat o creştere a numărului de atacuri palestiniene din Cisiordania. Joi, explozii au zguduit trei autobuze goale în Israel, în ceea ce poliţia consideră a fi un presupus atac militant.

Israelul a cucerit Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est în războiul din Orientul Mijlociu din 1967. Palestinienii doresc toate cele trei teritorii pentru viitorul lor stat independent.

Raidurile din Cisiordania au loc într-un moment delicat, deoarece armistiţiul dintre Israel şi Hamas în Gaza rămâne fragil.

Cu o săptămână rămasă din prima fază a încetării focului, Israelul şi Hamas nu par să fi început negocierile pentru a doua fază. Prăbuşirea armistiţiului ar putea duce la reluarea luptelor în Gaza, unde Netanyahu a declarat că rămân 63 de ostatici, inclusiv rămăşiţele unui soldat capturat în 2014.

„Suntem pregătiţi să revenim la lupte intense în orice moment”, a declarat Netanyahu duminică.

Trimisul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a declarat duminică pentru CNN că se aşteaptă ca a doua fază să meargă mai departe, adăugând: „Trebuie să obţinem o prelungire a primei faze şi astfel voi merge în regiune săptămâna aceasta, probabil miercuri, pentru a negocia acest lucru”. El a declarat pentru CBS că va vizita Qatar, Egipt, Israel, Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită.

Israelul a declarat duminică dimineaţă că amână cea mai recentă eliberare a sute de prizonieri palestinieni până când va primi asigurări că Hamas încetează ceea ce Israelul numeşte predarea „umilitoare” a ostaticilor.

Cei 620 de prizonieri ar fi trebuit să fie eliberaţi la scurt timp după ce şase ostatici israelieni din Gaza au fost eliberaţi sâmbătă - cinci dintre ei în cadrul unor ceremonii înscenate, criticate de SUA şi Crucea Roşie drept crude.

Între timp, Netanyahu s-a confruntat cu noi critici privind războiul în timp ce lua cuvântul la o absolvire militară. În timp ce ridica o fotografie a lui Shiri Bibas şi a băieţilor ei, Ariel şi Kfir, ale căror rămăşiţe au fost returnate din Gaza săptămâna trecută, pentru a demonstra „împotriva a ceea ce luptăm”, membrii audienţei au strigat „Ruşine!” şi „De ce nu i-aţi salvat?” Prim-ministrul nu a reacţionat.