Zeci de instanţe adoptă "Memorandumul pentru Justiţie"

Dana Gîrbovan, şefa Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.
Dana Gîrbovan, şefa Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România. (Eugen Horoiu/Epoch Times)

Cinci curţi de apel, 17 tribunale şi 44 de judecătorii au adoptat aşa-numitul "Memorandum privind justiţia“, în care, potrivit magistraţilor, se expun problemele din sistemul judiciar şi se solicită implementarea unui set de măsuri care să conducă la o “justiţie eficientă, modernă şi de calitate”, informează Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR).

Şi o serie de parchete au adoptat memorandumul, respectiv 3 parchete de pe lângă curţi de apel, 8 parchete de pe lângă tribunale şi 14 parchete de pe lângă judecătorii, mai informează UNJR într-un comunicat postat pe site-ul organizaţiei.

Conform sursei citate, numărul real de instanţe şi parchete care au adoptat Memorandumul este însă mai mare, dar acestea nu au finalizat încă procesele verbale. De asemenea, multe alte instanţe şi parchete au convocat adunarea generală pentru perioada următoare, mai comunică UNJR.

“Adoptarea Memorandumului în adunări generale este o primă măsură de protest prin care s-a stabilit un document programatic de principiu, cu soluţii pentru problemele cu care se confruntă sistemul judiciar şi afectează direct cetăţeanul ce se adresează instanţelor”, a declarat judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR, co-iniţiator al Memorandumului.

Premiza memorandumului este că “justiţia trebuie să aibă ca şi preocupare esenţială protecţia, promovarea şi garantarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În faţa judecătorului cetăţeanul este egal cu statul" şi, potrivit UNRJ, documentul a scos în evidenţă necesitatea respectării independenţei justiţiei şi a principiului separaţiei puterilor în stat, problemele generate de “telejustiţie”, respectarea statutului magistraţilor, subfinanţarea justiţiei, modul de evaluare al MCV şi de acţiune al CSM şi al Inspecţiei Judiciare, precum şi necesitatea respectării drepturilor şi libertăţilor.

O sinteză a problemelor şi soluţiilor Memorandumului, grupate pe teme, poate fi accesată la adresa: Magistraţii din ţară votează un Memorandum cu propuneri pentru eficientizarea justiţiei

Memorandumul stipulează expres că prin adoptarea sa "magistraţii îşi rezervă dreptul de a apela la toate formele democratice de acţiune pentru ca aceste solicitări să fie puse în practică".

Pe lângă adoptarea Memorandumului, în cadrul aceloraşi adunări generale, unele instanţe au decis să adopte şi alte forme de protest, cum ar fi amânarea cauzelor care nu sunt urgente sau protest cu banderole, mai precizează judecătorii.

Alte instanţe au cerut şi solicitarea Avocatului Poporului, a Preşedinţiei şi CSM-ului pentru a sesiza Curtea Constituţională în legătură cu un eventual conflict între puterile statului, ca urmare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului Cioloş care menţine "discriminarea şi inechitatea salarială", susţine UNJR.

De asemenea, o parte din instanţe au votat în mod expres pentru demisia Ministrului Justiţiei Raluca Prună.

"Prezenta este cea mai amplă mişcare din justiţie de după 2009, când magistraţii – judecători şi procurori – evidenţiază prin adunări generale problemele din sistemul judiciar şi oferă soluţii pentru a avea o justiţie eficientă, modernă şi de calitate.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România susţine toate cererile magistraţilor şi solicită Guvernului şi Parlamentului asumarea soluţiilor pentru rezolvarea problemelor semnalate în Memorandumul privind justiţia", se mai arată în comunicat.