Zeci de instanţe şi parchete în grevă

Peste 50 de instanţe şi 18 parchete au intrat, luni după amiază, în grevă, acuzând discriminări salariale şi "modul discreţionar în care sunt efectuate schemele de personal din interiorul instanţelor şi parchetelor, în unele cazuri existând un număr de magistraţi mai mic decât în anii '90", relatează luju.ro.

De asemenea, magistraţii cer Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să sesizeze Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la existenţa unui conflict între puterile statului.

Potrivit sursei citate, "judecătorii şi procurorii din România s-au coalizat pentru apărarea drepturilor lor în faţa măsurilor pe care Guvernul Cioloş le-a dispus odată cu modificarea OUG nr. 20/2016 şi adoptarea OUG nr. 43/2016 privind salarizarea în sistemul bugetar", arată sursa citată.

În principal, judecătorii şi procurorii cer Guvernului să adopte memorandumul privind Justiţia (memorandum ce a fost votat de toate adunările generale ale instanţelor) şi solicită Parlamentului să nu aprobe OUG nr. 43/2016 ori Guvernului să emită o ordonanţă de urgenţă pentru înlăturarea inechităţilor salariale din sistemul justiţiei, inclusiv să ţină cont de hotărârile judecătoreşti pronunţate în materie de drepturi salariale ale judecătorilor.

În acelaşi timp, judecătorii şi procurori au făcut apel la Consiliul Superior al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituţională a României cu privire la existenţa unui conflict între puterile statului. Nu în ultimul rând, magistraţii ar mai cere demisia Ralucăi Prună.

Ce a generat conflictul?

Reamintim că într-un editorial publicat recent, jurnalistul Dan Tăpălagă atrăgea atenţia că Guvernul Cioloş "a reuşit printr-o gafă, nepricepere sau superficialitate birocratică să-şi ridice în cap o bună parte din magistraţii României", care au speculat o imprecizie dintr-o ordonanţă de urgenţă dată de guvern în iunie 2016 pentru a mai sălta puţin salariile din învăţământ şi domeniul sanitar, printre cele mai vitregite.

Practic, ordonanţă se referă cu predilecţie la medici, asistente, profesori, categorii cărora Guvernul intenţiona să le mărească remuneraţiile ridicol de mici, însă primul articol era formulat în aşa fel încât se înţelege că vizează de fapt toţi bugetarii.

"Magistraţii s-au uitat în OUG şi ce şi-au zis? Nu suntem şi noi "personal plătit din fonduri publice"? Suntem. Prin urmare, se aplică şi nouă. Asta ce înseamnă? Pentru mii de judecători sau procurori, înseamnă o creştere a salariilor cu 18%. Or, situaţia risca să devină aberantă. Cum să explici unui medic şi profesor că abia ai găsit câteva milioane amărâte în plus la salariu în timp ce magistraţii împuşca dintr-un foc 18% din salarii oricum mari? La o leafa de aproape 10.000 pe lună, cât câştigă un judecător de Curte de Apel sau chiar mult peste la Înalta Curte, creşterea aduce cel puţin 1800 de lei în plus.", atrăgea atenţia Tăpălagă.

În cele din urmă, Guvernul Cioloş a trebuit să-şi corecteze OUG-ul dat în urmă cu două luni prin alt OUG - OUG 43/2016 - în care precizează că "personal plătit din fonduri publice" înseamnă doar funcţiile prevăzute în anexă iar din anexa cu funcţii lipsesc judecătorii şi procurorii.

Articolul lui Dan Tăpălagă poate fi citit aici