Yuanul devine parte a mecanismului SDR. O fi de bine?

Yuanul chinez s-a alăturat sâmbătă coşului de monede de rezervă al Fondului Monetar Internaţional, un pas important în campania guvernului comunist pentru recunoaşterea Chinei ca o putere economică globală.

Yuanul se alătură dolarului american, monedei euro, yenului japonez şi lirei sterline în coşul FMI de drepturi speciale de tragere (DST), care determină valutele pe care le pot primi ţările ca parte a împrumuturilor acordate de FMI. Este pentru prima dată când a fost adăugată o nouă monedă de la lansarea monedei euro în 1999. FMI a adăugat yuan-ul, cunoscut şi sub numele de renminbi sau “banii poporului”, în aceeaşi zi în care Partidul Comunist Chinez sărbătoreşte înfiinţarea Republicii Populare a Chinei în 1949.

“Includerea în DST este un punct de cotitură în internaţionalizarea renminbi-ului şi este o confirmare a succesului dezvoltării economice a Chinei şi a rezultatelor reformei şi deschiderii sectorului financiar”, a susţinut într-o declarat Banca Populară a Chinei.

China va folosi această oportunitate pentru a-şi intensifica reformele economice şi pentru a deschide şi mai mult sectorul cu scopul de a promova creşterea globală, a adăugat banca centrală chineză.

FMI a anunţat anul trecut că va adăuga yuan-ul în coş, aşadar se estimează că includerea actuală nu ar afecta pieţele financiare. În acelaşi timp, mişcarea va plasa politica economică şi de tranzacţii externe deseori opacă a Beijingului în centrul atenţiei internaţionale, în condiţiile în care unele bănci centrale adaugă active în yuani la rezervele lor oficiale.

Criticii susţin că mişcarea este în mare parte simbolică şi că yuan-ul nu a respectat în întregime criteriile FMI ale unei monezi de rezervă ce poate fi folosită liber, sau să fie larg tranzacţionată pe pieţele financiare. Candidatul republican prezidenţial american Donald Trump a declarat că va eticheta în mod oficial China ca un manipulator valutar dacă va câştiga alegerile din luna noiembrie.

China a uimit investitorii prin devalorizarea yuan-ului în 2015 şi, de atunci, moneda chineză s-a apropiat de cel mai scăzut nivel al său din ultimii 6 ani, alimentând temerile în legătură cu creşterea globală deja slabă.

Unii dintre observatorii Chinei se tem, de asemenea, că angajamentul Beijing-ului pentru o deschide mai mare a pieţei şi intensificarea reformelor sale în sectorul financiar se va reduce după succesul său diplomatic, în ciuda asigurărilor repetate din partea Chinei că va continua procesul.

Secretarul Trezoreriei americane, Jack Lew, a declarat în 29 septembrie că yuan-ul se află la mare distanţă de a dispune de statutul real al unei monede de rezervă globală. Noul statut oferit de FMI recunoaşte schimbarea “enormă” ce a avut loc în China în ultimii 10 ani şi care a făcut ca yuan-ul să fie mai deschis, dar Beijingul are încă mult de lucru pentru ca moneda şi economia sa să fie mai orientate spre piaţă, a adăugat el.

Capital Economics a declarat că includerea yuan-ului în coşul DST al FMI va avea un impact minim asupra cererii externe de active în yuani, aşadar măsura “oferă puţin sprijin” monedei chineze.

FMI a fixat vineri cantităţile relative ale celor cinci monezi existente în coş pentru următorii cinci ani, pe baza ratelor lor medii de schimb din ultimele trei luni.