"Winter is coming", versiunea de Bucureşti: "Dacă ne ajută vremea şi reţeaua, trecem şi de iarna viitoare". Partea I

Iarna trecută, bucureştenii au urmărit cu sufletul la gură urzeala nesfârşitelor probleme pe lanţul RADET, ELCEN, Primăria Capitalei, lanţ de care depinde, finalmente, temperatura din calorifere şi a apei de la robinet, cu alte cuvinte, confortul nostru de zi cu zi. Cu bugetul neaprobat de Consiliul General al Capitalei şi conturile poprite, RADET a avertizat în repetate rânduri că oraşul ar putea rămâne fără căldură, ceea ce din fericire nu s-a întâmplat, căci iarna a fost mai blândă şi mai scurtă ca de obicei, iar regia a uzat, potrivit lui Gabriel Dumitraşcu, preşedintele RADET, de toate metodele unui management de risc şi de criză pentru a depăşi momentul.

Ce va urma însă în iarna lui 2016-2017, de care ne despart doar câteva luni? Despre cum întâmpinăm iarna ce vine, despre problemele cu care se confruntă RADET - probleme care se reflectă, finalmente în temperatura pe care o vom avea în case - dar şi despre strategii de viitor, ne-a vorbit dl Gabriel Dumitraşcu, încă preşedinte RADET.

Spunem "încă" pe motiv că Dumitraşcu, care a preluat conducerea regiei la începutul lui 2015 (când, spune el, mai nimeni nu credea că RADET-ul, cu conturile poprite de ELCEN şi administrator al unei reţele bătrâne şi uzate, va ieşi din iarnă cu bine) şi-a depus mandatul înaintea alegerilor locale urmând ca noii edili ai Capitalei să decidă dacă obiectivele lor corespund cu viziunea fostului manager. Căci, dincolo de faptul că a scos RADET-ul din iarnă, Dumitraşcu pleacă (sau poate nu?) lăsând în urmă o strategie pentru încălzirea Capitalei, strategie ce ar trebui să ducă la reducerea costului gigacaloriei atât pentru primărie, care subvenţionează circa 50% din cost, cât şi pentru locuitorii Bucureştiului.

Winter is coming. Ce ne va aştepta?

La ora actuală RADET se află cam în aceeaşi situaţie ca şi anul trecut, situaţia pacientului pe patul de reanimare - dator vândut la ELCEN, cu conturile poprite de vreo patru luni de zile şi operând o reţea îmbătrânită, plină de cârpeli.

"Ne lipsesc fondurile, de peste 120 de zile conturile RADET-ului sunt poprite 100%, cu greu am reuşit să plătim salariile în această perioadă, am reuşit cu greu să mai convingem furnizorii să ne livreze ţeavă, electrozi, materiale pentru reparaţiile curente. Totuşi, ne-am străduit ca din planul făcut în iarnă de reparaţii, de intervenţii majore să atacăm şi chiar să finalizăm câteva obiective importante", a declarat Dumitraşcu.

Potrivit preşedintelui RADET, în prezent lucrurile stau cam aşa: regia are un plan de criză cu 127 de puncte fierbinţi la care trebuie efectuate lucrări. Din aceste 127 obiective majore, RADET a reuşit să închidă 30 iar alte 20 sunt în lucru. 10 dintre acestea (vezi lista la finalul articolului) depăşesc capacităţile tehnice ale RADET şi este nevoie de contractarea unor prestatori astfel încât reparaţiile să fie finalizate până la începerea sezonului de iarnă.

Sunt bani pentru reparaţii? Da, însă la limită şi cu ţârâita. La prima şedinţă din acest mandat, a noului Consiliu General al Municipiului Bucureşti, şedinţă "prezidată" de Gabriela Firea, RADET-ul nu a fost prins în rectificarea bugetară pe motiv că i s-au alocat 14 milioane de euro. Aceşti bani reprezintă însă subvenţia aferentă ultimelor luni de livrare pe perioada iernii, subvenţie ce se plăteşte cu o relativă întârziere. Pe lângă faptul că se plăteşte cu întârziere, banii au intrat în contul escrow. Din fericire, ELCEN a înţeles situaţia şi a fost de acord să lase RADET-ului 6,35 milioane lei cu destinaţie specială reparaţii, a explicat Dumitraşcu.

Mai mult, RADET a convenit un mecanism cu ELCEN, astfel încât pe parcurs, la fiecare tranşă de subvenţie o cotă parte să meargă către reparaţii pentru ca regia să beneficieze de cel puţin 15 milioane de lei care să meargă spre reparaţii.

"15 milioane de lei este minimum necesar. Trebuie înţeles că acum suntem în situaţia datornicului, venim şi ne căciulim la ELCEN, cele două – ELCEN şi RADET, funcţionând într-un binom indestructibil – dacă se opreşte RADET se opreşte şi ELECEN, şi invers", a explicat Dumitraşcu.

Cât despre cât putem conta pe reţeaua la care oamenii de la RADET vor mai cârpi ce se poate cârpi peste vară cu puţinii bani pe care îi vor avea, ei bine, concluzia este că depindem de... vreme.

"Iarna trecută ne-a învăţat să dezvoltăm programe de criză şi avem scenarii pe absolut toate zonele critice din Bucureşti. Grav însă este că la un moment dat poţi avea incidente majore pe 2 sau 3 dintre ramuri. Moment în care e greu să asiguri agentul termic pe Bucureşti. Asta ar fi apocalipsa pentru sistemul de termoficare într-un moment de iarnă. E greu să anticipăm unde mai apare o spărtură. Experienţa ultimilor ani a demonstrat că a crăpat aici, s-au făcut reparaţiile pe 10 – 20 de metri şi peste o lună sau un sezon a crăpat cu 100 m mai departe dar pe acelaşi tronson. N-ai cum să mai controlezi şi să fii predictibil unde va fi următorul incident major, motiv pentru care am redus presiunea de lucru în reţea, e motivul pentru care nu ne mai permitem să facem testele de presiune în reţea înainte de sezonul rece, pentru că atunci riscăm să inducem noi incidente în reţea.

"Dacă ne ajută iarna, dacă ne ajută şi reţeaua, atunci trecem şi de iarna viitoare", a concluzionat Dumitraşcu.

"Binomul" ELCEN-RADET

Potrivit lui Dumitraşcu, în prezent RADET datorează 3,6 miliarde de lei ELCEN-ului, asta în condiţiile în care cetăţenii îşi plătesc la timp facturile. Nu la fel de punctuală în plăţi a fost şi municipalitatea, ceea ce a dus la acumularea unor penalităţi uriaşe. Mai mult, cadrul legislativ este perimat, iar termoficarea are două moaşe care reglementează preţurile, şi reglementează confuz şi uneori contradictoriu.

"Este bine de repetat că situaţia în care se află binomul RADET – ELCEN nu se datorează nici ELCEN-ului, nici RADET-ului, ci vine din trecut din legea energiei termice elaborată în urmă cu vreo 10 ani fără viziune. De fiecare dată am invitat să se facă o simulare, o societate nouă în Bucureşti, gen RADET, de transport şi distribuţie a agentului termic funcţionând în condiţiile de astăzi. Şi dacă dânşii (guvernanţii) pe simularea făcută nu vor avea minus la finalul exerciţiului financiar, nu vor ieşi pe minus, să vină să mă înveţe şi pe mine cum se face. Eu vă spun că în condiţiile legislaţiei actuale este imposibil ca o societate proaspăt înfiinţată să se închidă pe zero la finalul anului, ea merge pe pierdere. Ei, pierderile astea s-au acumulat ani de zile, plus bâjbe şi bâlbâieli, plus o reglementare confuză, au amplificat pierderea. De fapt, ce au făcut? Au denaturat fluxul financiar. Degeaba cetăţeanul îşi plăteşte la timp datoria, consumul – avem un grad de încasare de invidiat 96%.

Dar cetăţeanul plăteşte doar 48% din preţul real al facturii de energie termică, diferenţa e suportată din subvenţie de la primăria capitalei, subvenţie care vine târziu şi nu poate fi penalizată sub forma unei relaţii comerciale şi să iei dobânzi şi penalităţi. Însă tu, RADET, dacă nu-i plăteşti la timp lui ELCEN, el îţi ia penalităţi şi credeţi-mă, pentru orice sumă neplătită pe parcursul unui an penalităţile şi accesoriile cumulate se duc undeva la circa 20%, este extrem de mult! Aceste sume rostogolite în ultimii ani au dus la această mega datorie de 3,6 miliarde lei. Vina este a celor ce au decis soarta Bucureştiului în ultimii 10 ani şi care au amânat decizii importante, de ajustare a tarifului, la valoarea intrărilor. Tariful de astăzi la energie termică este aprobat în 2011 pe baza costurilor din 2010.

De atunci, energia termică, energia electrică, apa de adaos, toate elementele care concură la preţul agentului termic s-au majorat în medie cu 24 – 25%, dar preţul gigacaloriei a rămas la fel. În plus, reţeaua este îmbătrânită. Pierderea inclusă în preţ, în tariful suportat de Primăria Capitalei este luată într-un cuantum de 22%, reglementat, aprobat de Primăria Capitalei, dar de fapt pierderea la finele exerciţiului financiar, pierderea de energie termică inclusiv sub formă de apă fierbinte este de 27%. Diferenţa de 5% în bani înseamnă undeva vreo 80 de milioane de lei pe an. Banii ăştia nu îi acoperă nimeni şi nu au fost acoperiţi de nimeni de-a lungul anilor, căci niciodată Consiliile nu şi-au asumat să ajusteze pierderea la valoarea reală. În fapt, filozofia unui serviciu public, în cazul de faţă termoficarea – deci un serviciu public nu poate exista decât dacă e asumat de o autoritate, în cazul de faţă nu poate exista decât dacă CGMB îşi asumă existenţa acestui serviciu cu bune şi rele, căci noi suntem doar un administrator, încercăm să gestionăm cât mai eficent posibil, scuzaţi-mi expresia, o rablă, dar nu îmi cereţi să fac cu rabla ce fac cu o maşină nouă", a explicat Dumitraşcu.

Care este soluţia?

În opinia preşedintelui RADET, pentru ca situaţia să se rezolve, ar trebui în primul rând modificat cadrul legislativ, făcând domeniul predictibil şi bancabil.

"Am atras o grămadă de investitori, care sunt interesaţi de proiectele noastre dar nu finanţează, căci legea nu dă predictibilitate şi nu creează un mecanism financiar ca să aibă convingerea care să ducă măcar pe un echilibru de sume, costuri cu venituri, să aibă convingerea că îşi vor recăpăta banii pe care îi bagă în proiectele de reabilitare a reţelei termice. Legea e una dintre modificările necesare!", susţine Dumitraşcu.

În al doilea rând, reglementatorii, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) trebuie să îşi delimiteze corelat atribuţiile, "căci domeniul termiei beneficiază de două moaşe, ARSC şi ANRE care uneori au reglementat confuz, alteori au reglementat în discrepanţă, consecinţele le suportăm noi, uneori şi ELCENUL".

În al treilea rând, consiliile locale, în cazul de faţă CGMB trebuie să îşi asume atribuţiile pe care legea le conferă consiliilor: aprobarea oportună a tarifelor, aprobarea oportună a preţurilor de referinţă pentru localităţi, măsuri tehnice de eficientizare a sistemului, susţine preşedintele RADET.

Nu în ultimul rând, Dumitraşcu şi echipa sa au propus o nouă viziune asupra încălzirii Capitalei. Dar despre acest proiect, în partea a doua a articolului.

Cele zece lucrări majore pe care le are de făcut RADET cu terţi se regăsesc în tabelul de mai jos. An PIF = an punere în funcţiune.