Vladimir Socor: Rusia refuză să se recunoască parte a conflictului transnistrean, se simte mediator

În timpul ceremoniei de marţi, de acreditare a noilor ambasadori în Federaţia Rusă, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat că Rusia „va contribui şi pe viitor la soluţionarea politică a problemei transnistrene”. Pe de altă parte, analistul de la Fundaţia Jamestown, Vladimir Socor, consideră că această declaraţie nu aduce nimic nou, nefiind decât o frază generală „care nu obligă la nimic şi pe care Rusia o repetă de peste 20 de ani încoace”.

„Rusia refuză în continuare să se recunoască în rolul de parte a conflictului; Rusia continuă să încerce să pozeze în rolul de mediator. Rol complet fals, rol, din nefericire, acceptat de către diplomaţia occidentală. Nu acceptat oficial, dar acceptat de facto. Şi acesta este şi principiul de organizare a convorbirilor din formatul „5 2””, a declarat analistul politic în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

Mai mult decât atât, aşa-zisa asistenţă din partea Rusiei privind soluţionarea politică a problemei transnistrene se referă, în opinia lui Socor, la noţiunea de statut special, pe care ar urma s-o primească Transnistria în cadrul unui aranjament de tip federal sau confederal cu Chişinăul. „Poziţia oficială a Rusiei în negocierile „5 2” privitoare la acest conflict cere ca Transnistriei să i se acorde un statut special.”

„În mod oficial, scopul formatului „5 2” este anume acela de a formula un statut special, care să se aplice Transnistriei, chipurile, în cadrul unei Republici Moldova reintegrate. Ideea de statut special este o idee rusească, introdusă în anul 1993 în mandatul Misiunii OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa). Noţiunea aceasta a fost acceptată în mod necritic. Nici Republica Moldova atunci nu era pregătită să examineze, să analizeze în mod critic această noţiune”, a explicat Socor, adăugând că Moldova pur şi simplu a acceptat această noţiune, iar ulterior, în virtutea inerţiei, a acceptat-o şi diplomaţia occidentală.

Totodată, analistul de la Jamestown a specificat că acel stat special oferit Transnistriei ar însemna un aranjament între Chişinău şi Tiraspol pe baze egale, prin care Tiraspolul ar primi împuterniciri în guvernarea centrală de la Chişinău. În context, Socor a ţinut să precizeze că noţiunea de statut special nu este decât aceeaşi federalizare, doar că în alt limbaj.

„Rusia de aproximativ doi ani încoace nu mai vorbeşte despre federalizare, ci a găsit altă denumire pentru federalizare. Denumirea statutului special. De aceea, când analiştii de la Chişinău sau din Occident critică ideea federalizării, ei critică, de fapt, o fantomă. Rusia nu mai propune în mod oficial federalizarea, a redenumit-o statut special. Noi la aceasta trebuie să acordăm atenţie, trebuie să fim foarte vigilenţi, foarte atenţi cu propunerile referitoare la un statut special”, a subliniat analistul politic.

Cu toate că în timpul vizitelor sale la Moscova, şeful statului ar fi semnat tot felul de acorduri cu Federaţia Rusă, Vladimir Socor a menţionat că nu sunt decât documente pur declarative, care nu au nici o valoare practică, reală, nemaivorbind de valoare juridică. Acesta consideră că semnarea acelor acorduri a avut scopul de a-i mobiliza la maximum pe simpatizanţii Rusiei din Republica Moldova, masă foarte mare de alegători, care privesc în mod favorabil Rusia şi pentru care relaţiile Moldovei cu Rusia au importanţă.

„Această situaţie este una nefirească pentru un stat ca Republica Moldova, a cărui guvernare pretinde că are viziuni europene. Guvernarea nu are aceste viziuni. Aceste viziuni au existat într-o oarecare măsură în guvernările anterioare, dar acelea au eşuat în eforturile lor de integrare europeană, discreditând în bună parte chiar ideea de integrare europeană, nemaivorbind de ideea de democraţie şi de reforme”, a conchis Vladimir Socor.