Vitali Kliciko, făcut K.O. de Ianukovici

Într-o Ucraină în care ziariştii sunt bătuţi până la sânge în plină stradă, iar fostul Ministru de Interne a fost trimis de poliţie direct la terapie intensivă bătut crunt, cei care îşi propun să lupte contra regimului Ianukovici au nevoie de bărbie rezistentă şi de un "pumn de oţel".

Curtea Supremă Administrativă din Ucraina a luat marţi o decizie care îl împiedică pe Kliciko să candideze la preşedinţia ţării.

Anul trecut în noiembrie, printr-un decret semnat de preşedintele Viktor Ianukovici, au fost introduse unele prevederi care reglementează, printre altele, "faptul că dacă o persoană are permis de şedere permanentă într-o ţară străină, se consideră că această persoană nu trăieşte în Ucraina”.

Curtea Supremă a refuzat marţi să anuleze prevederile.

Prevederea i se potriveşte „mânuşă” lui Vitali, care are permis de şedere în Germania.

Nu se ştie încă ce strategie va aplica Vitali Kliciko pentru a trece peste piedica ridicată de regimul Ianukovici, care, în baza amendamentului promulgat de Ianukovici, nu îl consideră eligibil. În noiembrie, când Rada a votat amendamentele menite să-i oprească ascensiunea, Kliciko declara: "Nu o să reuşiţi să mă intimidaţi şi nici să mă opriţi."

Vitali, care cu greu ar putea fi bătut până la sânge în stradă aşa cum a păţit jurnalista Tatiana Ceornovol şi alţi peste 50 de ziarişti, luptă în continuare pentru visul european. Carismaticul lider ucrainean a cerut continuarea protestelor şi iniţierea unei greve generale împotriva regimului Ianukovici, solicitând alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate.

Greva s-ar putea declanşa şi în Parlament. Astăzi, când Parlamentul Ucrainei ar urma sa-şi reia lucrările după vacanţa sărbătorilor de iarnă, Vitali Kliciko a ameninţat că dacă puterea nu îndeplineşte anumite condiţii, ar putea bloca reluarea şedinţelor.

Între timp Kliciko cere sprijinul UE pentru pedepsirea regimului Ianukovici. Liderul UDAR le cere cancelariilor străine să impună sancţiuni personale împotriva Preşedintelui şi membrilor regimului său, care se fac vinovaţi de represiunea violentă a manifestaţiilor.

Miza luptei este mare. În dreapta UE, cu valorile sale, în stânga Rusia care afirma că în lipsa unui lider unic şi a unui "pretext cât de cât legitim de a cere schimbarea puterii", entuziasmul protestelor moare şi pe străzi rămâne "doar murdăria, duhoarea şi câteva sute de şomeri, studenţi şi vagabonzi".

În ciuda ruşilor, protestele nu par să se stingă defel. Numărul mare de ucraineni care continuă să iasă în stradă şi vigoarea manifestaţiilor contrazic mendrele mediatice ale liderilor de la Kremlin.