Violenţe xenofobe la greci: "În cazul în care Atena cade şi Bruxelles-ul va cădea"
Potrivit unor surse, 80% dintre imigranţii ilegali din UE ajung în Europa prin Grecia, ţară care ar avea circa 300.000 de rezidenţi ilegali. Grecia a anunţat că ia în considerare posibilitatea de a construi un zid la graniţa cu Turcia, pentru a limita afluxul de imigranţi ilegali. (SAKIS MITROLIDIS / AFP / Getty Images)
În Europa, episoadele de rasism împotriva imigranţilor se înmulţesc, iar atmosfera este suprasaturată de un populism din ce în ce xenofob. În Franţa, Ungaria, Grecia, dar şi în ţările scandinave suntem martorii succesului partidelor de extremă-dreapta sau în alt mod anti-minorităţi. Alarma a fost lansată de organizaţia Human Rights Watch, prin Judith Sunderland, cercetător senior pentru Europa de Vest.
"Este important să se recunoască factorii care alimentează aceste tendinţe - a declarat Judith Sunderland - este uşor să se dea vina numai pe criza economică, adevărul este că există îngrijorări legate de pierderea identităţii naţionale. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care economia începe să meargă mai bine, problema nu va fi rezolvată".
Acesta este un exemplu frapant în Grecia, unde imigranţii şi cei care solicită azil sunt din ce în ce atacaţi de bande de greci îmbrăcaţi în negru şi cu feţele acoperite. Violenţele au fost înregistrate mai ales în capitală. De la începutul anului 2000, Grecia a devenit principalul port de intrare în UE a imigranţilor ilegali din Asia şi Africa. Astăzi, în centrul Atenei trăiesc în sărăcie extremă mulţi străini, care ocupă clădiri abandonate, pieţe şi parcuri.
"Imigraţia ilegală - spune Judith Sunderland - este transformată în ţap ispăşitor pentru toate relele din oraş, atât de către oameni obişnuiţi cât şi de unele partide politice".
Dar problema nu se rezumă la succesul unor formaţiuni politice, precum fomaţiunea extremistă greacă Rasarit Auriu ci, de asemenea, ar trebui să aibă în vedere modul în care statele europene abordează această problemă.
"Răspunsul unei naţiuni la aceste crime dă măsura angajamentului său faţă de drepturile omului - spune Sunderland - dar autorităţile, de multe ori, au tendinţa de a minimiza episoadele [de violenţă n.r.] şi de a le marginaliza. Cercetări extinse efectuate în Italia, Germania şi Grecia au identificat motivele care fac ca lupta împotriva xenofobiei să nu fie atât de eficientă cum ne-am dori: legi penale defectuoase sau reticenţa procurorilor de a condamna xenofobia ca factor agravant. Dar de multe ori este vina poliţiei, care nu recunoaşte că astfel de infracţiuni au la bază motivaţii rasiale şi, prin urmare, nu colectează dovezile necesare".
În această săptămână, în Grecia se va discuta despre o lege anti-rasism care a fost deja prezentată în Parlament, în prima lectură. Însă partidele din coaliţie guvernamentale nu au ajuns încă la un acord: conform socialiştilor Stângii Democrate, legea va trebui să poată incrima omiterea de violenţă rasială va trebui incriminată de lege, fără să se recunoască, în schimb, crimele de război naziste. Pe de altă parte, Conservatorii, înclină mai degrabă spre modificarea legilor existente decât spre adoptarea a noi texte de lege.
Violenţă xenofobă în Grecia implică întreaga Europa: "Instituţiile europene şi statele membre - consideră Sunderland - nu pot închide ochii la ceea ce se întâmplă în Atena. Este ameninţată întreaga structură a Uniunii Europene privind drepturile omului". În cazul în care Atena cade, şi Bruxelles-ul va cădea.
