Viitorul preşedinte libanez ar putea fi un aliat al lui Assad

Ideea ca Suleiman Franjieh, un prieten din copilărie al lui Assad, să devină şef de stat i-a luat prin surprindere pe mulţi libanezi, în special datorită persoanei care a făcut propunerea: Saad al-Hariri, un politician sunit care conduce o alianţă formată din elemente care se opun influenţei siriene în Liban. El va deveni premier în baza acestui acord.

Totuşi, Franjieh ar avea nevoie de sprijinul Arabiei Saudite şi al Iranului, state inamice care au o influenţă decisivă asupra facţiunilor rivale din Liban şi care se află în conflict în diverse părţi ale regiunii, inclusiv în Siria.

Pe măsură ce războiul se amplifică în Siria, iar Iranul şi Arabia Saudită îşi intensifică sprijinul pentru Assad şi opozanţii acestuia, un nou acord pentru Liban pare improbabil să semnaleze o înţelegere mai amplă pentru soluţionarea conflictelor regionale.

Dar un astfel de acord ar putea indica o dorinţă pentru menţinerea unui grad minim de stabilitate în Liban. În timp ce este puternic afectat de războiul sirian - care a declanşat atacuri ale militanţilor, a trimis milioane de refugiaţi peste graniţă şi a alimentat o criză politică – Libanul a evitat acel tip de luptă civilă de care s-au temut unii, conform Reuters.

Totuşi, ţara a fost fără preşedinte timp de 18 luni şi guvernul de unitate condus de premierul Tammam Salam funcţionează la limită. Propunerea făcută de Hariri este cel mai serios efort de până acum pentru a rezolva impasul politic.

Numirea lui Franjieh înfruntă mari provocări, inclusiv rezistenţă din partea politicienilor care se opun influenţei siriene în Liban. De asemenea, el trebuie să îi atragă de partea sa pe ceilalţi lideri care vânează postul, cei mai notabili fiind Michel Aoun şi Samir Geagea.

Dacă planul eşuează, analiştii consideră că şansele pentru o înţelegere vor fi chiar mai slabe, însemnând că nu va avea loc o încetare iminentă a crizei guvernamentale, care a dus la acumularea de mormane de gunoaie pe străzi şi la neplata salariilor soldaţilor.

Deşi propunerea nu a fost făcută publică de Hariri, ea a fost raportată în Liban şi a fost confirmată de surse politice. Franjieh a declarat că propunerea ca el să devină preşedinte este serioasă, dar nu oficială. Acordul este aşteptat să abordeze şi problema aranjamentelor pentru noi alegeri parlamentare.

Orice acord de împărţire a puterii trebuie să ducă la reconcilierea celor două tabere principale ale Libanului: Alianţa 8 Martie dominată de grupul şiit Hezbollah, care este susţinut de Iran, şi Alianţa 14 Martie, care este condusă de Hariri.

Cea mai grea parte este aceea de a câştiga suportul altor creştini maroniţi de ambele părţi. Geagea şi Aoun sunt candidaţi oficiali ai alianţelor rivale şi o preşedinţie condusă de Franjieh riscă să amplifice rivalităţile istorice dintre creştini.

Hezbollah şi-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru candidatura lui Aoun, în vârstă de 80 de ani, care este un aliat al său din 2006 şi şeful celui mai mare bloc creştin din Parlament. Totuşi, Franjieh, ale cărui legături cu grupul sunt mult mai vechi, ar putea fi o alegere preferabilă pentru Hezbollah, care îl susţine militar pe Assad în Siria.

Susţinându-l pe Franjieh, Hariri riscă între timp să divizeze Alianţa 14 Martie, care a fost formată cu un deceniu în urmă, după asasinarea tatălui său Rafik al-Hariri, din elemente care se opun Siriei.

Legăturile lui Franjieh cu familia lui Assad sunt încă de pe vremea copilăriei sale când bunicul său, fostul preşedinte Suleiman Franjieh, l-a dus în călătorii în Damasc pentru a-şi vizita prietenul, răposatul preşedinte Hafez al-Assad. Franjieh obişnuia să vâneze împreună cu fratele mai mare al lui Bashar al-Assad, Basil, care a murit în 1994 într-un accident de maşină.

Franjieh, în vârstă de 50 de ani, a rămas orfan în 1978, când o miliţie creştină a atacat locuinţa familiei sale din nordul Libanului, ucigându-i tatăl, mama şi sora. Geagea a fost acuzat că este responsabil pentru acel atac de pe vremea războiului civil, deşi el a negat orice implicare.

În plus, Franjieh a fost o figură proeminentă în perioada dominării siriene a Libanului, care a urmat războiului din 1975-1990, ocupând mai multe funcţii de ministru. Acea perioadă s-a încheiat cu retragerea forţelor siriene din Liban în 2005, după un protest internaţional faţă de asasinarea lui Rafik al-Hariri.

La acea vreme, Franjieh ocupa funcţia de ministru de Interne.

Hariri, în vârstă de 45 de ani, şi-a asumat poziţia de cel mai influent politician sunit al Libanului după moartea tatălui său. El a părăsit Libanul în 2011 după ce guvernul său a fost răsturnat de coaliţia 8 Martie. De atunci, el a făcut doar două călătorii scurte în Liban.