Victorie pentru Cioloş. Majorarea salarială a personalului din Transporturi, neconstituţională

Legea care prevede majorarea salariilor angajaţilor din Ministerul Transporturilor, adoptată de Parlament pe 28 iunie, este neconstituţională, au stabilit miercuri judecătorii CCR, admiţând astfel o sesizare a Guvernului Cioloş în acest sens.

"Am admis sesizarea. Textul prin care se acordau 23 de clase de salarizare în plus salariaţilor din Ministerul Transporturilor, aşa cum şi Guvernul l-a şi criticat, şi noi am considerat că este neconstituţional pentru că, în raport cu celelalte categorii de funcţionari aflaţi în aceeaşi situaţie, creează discriminări. Din acest punct de vedere, am admis contestaţia, considerându-se că s-a încălcat art. 16 din Constituţie cu privire la egalitatea în drepturi", a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, citat de Agerpres.

Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, adoptată de Parlament în 28 iunie 2016, a ajuns pe masa Curţii Constituţionale în urma unei sesizări remise în luna iulie de Executiv.

Guvernul Cioloş a solicitat atunci CCR exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor legii mai sus menţionate, având obiecţii asupra unui amendament care propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016.

1. Potrivit prevederilor art.3 din O.U.G nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, începând cu luna august a anului curent, salariile de bază ale personalului încadrat pe funcţii publice şi contractuale din aparatul propriu al ministerelor, inclusiv Ministerul Transporturilor, se stabilesc, prin asimilare, la nivelul de 70% din nivelul salariilor de bază aferente funcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

Aşadar, Guvernul consideră că acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu şi va duce la inechităţi între personalul din aparatul propriu al ministerelor. Măsura contravine astfel scopului art.3, anume de a elimina diferenţele de salarizare pentru muncă egală în unităţi similare.

2. Totodată, prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanţei cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creştere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015.

Potrivit Executivului, măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 şi 13,6 milioane de lei, pentru 2017.

Un alt argument comun pentru care legea a ajuns la CCR

Executivul condus de Dacian Cioloş a arătat că, potrivit art.138 alin (5) din Constituţia României, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. În acelaşi sens, art. 15 din Legea nr.500/ 2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, dispune că "în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară".

Fişa trebuie să conţină impactul asupra bugetului general consolidat, ţinând cont de:

1. Schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii patru ani;

2. Estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor;

3. Măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influenţa deficitul bugetar.

Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României. Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar şi, posibil, depăşirea ţintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecinţa încălcării Tratatului de la Maastricht.