Expert român de la Oxford: 80% dintre georgieni vor în UE, dar oligarhia de tip Plahotniuc a arestat ţara cu ajutorul Rusiei şi Chinei

Profesorul de Studii Diplomatice la Universitatea Oxford Corneliu Bjola a explicat, într-o intervenţie la B1 TV, că poporul georgian rezistă cu determinare presiunii oligarhice şi influenţei Rusiei, că sprijinul simbolic al Moldovei şi al altor state democratice oferă încurajare şi speranţă, iar, pe termen lung, populaţia şi memoria istorică vor împinge ţara spre o traiectorie europeană, în ciuda represiunii şi a presiunilor externe.

În acelaşi timp, expertul de la Oxford atrage atenţia asupra extinderii influenţei Chinei în regiune prin proiecte strategice, precum portul la Marea Neagră, şi avertizează că evoluţiile politice din Cehia, prin lideri populişti, pot afecta solidaritatea europeană, dar, pe termen lung, memoria istorică şi determinarea georgienilor vor orienta ţara spre o traiectorie europeană.

Redăm mai jos o parte din intervenţie

Jurnalistă: Haideţi să începem cu Georgia, domnule profesor Bjola. Oamenii nu mai vor să audă de Rusia, de influenţa Rusiei. Vor un drum pro-european pentru această ţară. Sunt violenţe, ard steagul Rusiei.

Corneliu Bjola: Să reţinem faptul că este aproape a 311-a zi de proteste, care au marcat această rezistenţă a poporului georgian faţă de ultimele alegeri parlamentare, care au fost măsluite, de faptul că opoziţia ar fi câştigat, dar partidul Visul Georgian, condus de oligarhul Ivanişvili, pe modelul Vladimir Plahotniuc... deci această rezistenţă continuă.

Despre ce s-a întâmplat, aş putea spune două elemente: este vorba de alegeri locale, pe care opoziţia a decis să le boicoteze şi, al doilea, cred că vine şi acest semnal foarte interesant din partea Moldovei, că o ţară mică poate să reziste. De fapt, preşedinta Maia Sandu a postat un mesaj pe acest subiect şi spunea, într-adevăr, că stă alături — ca dovadă de leadership, aşa cum ne-am obişnuit la preşedinta Maia Sandu — că Moldova stă alături de Georgia, că pe parcursul acesta european o va sprijini.

Asta este problema de fond în Georgia. 80% dintre cetăţeni, la orice sondaj pe care îl fac, 80% vor să meargă pe traiectoria europeană. Am fost şi eu de mai multe ori în Georgia, la Tbilisi, am discutat cu oamenii de acolo — majoritatea vor. Această oligarhie, acest model Plahotniuc, a arestat, practic, ţara şi vrea să prevină acest lucru, fie prin cooperare cu Rusia, dar, atenţie, şi cu China. Un proiect pe care l-au semnat anul trecut. Este vorba de un port strategic la Marea Neagră, în care China îşi extinde influenţa pe acest coridor pe care încearcă să-l dezvolte spre Europa. Deci aici ne aflăm.

Dincolo de faptul că nu ştim cum aceste proteste vor evolua pe termen lung, situaţia este foarte clară: georgienii nu vor să revină în sfera de influenţă rusească şi vor continua, iar cei care sunt acum la conducere, probabil, vor suferi la un moment dat soarta lui Plahotniuc şi trebuie, probabil, să înţeleagă acest lucru mai devreme sau mai târziu.

Jurnalistă: Dar mai au oamenii putere, domnule profesor? Pentru că vedem, Georgia este răvăşită de proteste de foarte multă vreme. Am văzut şi în Serbia, de asemenea, milioane de oameni pe străzi, nemulţumiţi. Şi leadership-ul de acolo rezistă în continuare. Pur şi simplu, aceşti lideri politici s-au obişnuit, parcă, să ignore voinţa politică. Alegerile acestea sunt manipulate de tot felul de algoritmi sau pur şi simplu la urne. Oamenii rămân cu nemulţumirea în stradă şi merg mai departe cu leadership-ul.

Corneliu Bjola: Toate aceste semnale care vin din partea Moldovei, din partea României, din ceea ce s-a întâmplat în decembrie, din faptul că Ucraina continuă să reziste, toate acestea spun ceva şi catalizează rezistenţa georgienilor. M-a impresionat, de exemplu, acum câteva zile, când pe străzile din Tbilisi, lucru care nu l-am mai văzut până acum, era steagul Moldovei, după alegerile respective, ca un simbol al rezistenţei, ca un simbol al faptului că Rusia poate fi înfrântă. Deci acesta, cred, creează speranţă pentru mulţi: „Dacă Moldova a rezistat, dacă alte ţări au rezistat, şi e timpul şi pentru noi să o facem.” De asta cred că este legată relaţia viitoare dintre Moldova şi Georgia, cu acest nou entuziasm al mişcării de rezistenţă.

Pe termen scurt, regimul poate să suprime protestele, dar pe termen lung n-are nicio şansă, din punctul meu de vedere, mai ales că Rusia nu se află, în momentul de faţă, într-o situaţie în care să mai poată dicta. Da, flamboaiant discursul lui Putin şi aşa mai departe, dar faptele sunt destul de grave, şi din punctul lor de vedere economic, şi militar începe să se vadă clar că mersul pe termen lung este împotriva Rusiei.

Cred că speranţa pentru georgieni este reală şi, sincer vă spun, din toate vizitele mele în Tbilisi, am vorbit nu doar cu tineri, ci şi cu oameni în vârstă. Am fost, la un moment dat, la muzeul lor naţional, şi la etajul 2 am văzut o expoziţie cum n-am văzut nicăieri: arăta ca un lagăr, cu uşi de închisoare. Când am întrebat ce reprezintă acel etaj, mi s-a spus că este dedicat perioadei de ocupaţie sovietică. Deci memoria locală a ceea ce s-a întâmplat în perioada sovietică este foarte vie, şi, mai devreme sau mai târziu, toată această structură oligarhică va dispărea.

Va fi, desigur, o suferinţă mare pentru economie şi pentru ţară, menţinută într-o situaţie de vasalitate şi sărăcie, dar sunt convins că, aşa cum Moldova a reuşit, şi Georgia se va alătura statelor democratice, mai devreme sau mai târziu.

Jurnalistă: Acum să vorbim puţin şi despre ce se întâmplă în Cehia. Partidul populist al miliardarului Andrej Babis a câştigat acest scrutin. Acest miliardar, prietenul lui Viktor Orban, s-a exprimat deja că va opri sprijinul pentru Ucraina şi aşa mai departe. Ce se întâmplă, domnule Bjola, în situaţia în care, iată, şi Cehia se alătură clubului Ungaria, Slovacia?

Corneliu Bjola: Să vedem ce înseamnă alăturare, pentru că, în momentul de faţă, într-adevăr, partidul oamenilor nemulţumiţi, cam aşa e acronimul formaţiunii respective, are în jur de 35%. Următorul, coaliţia de guvernare, e în jur de 22%. Să vedem ce formulă de guvernare va exista. Preşedintele Cehiei a indicat că are latitudinea să numească pe oricine, dar nu poate trece peste voinţa electoratului.

Dar să ne amintim că Babis totuşi vorbeşte mult, iar la nivel de acţiune rămâne de văzut în ce măsură va conduce în direcţia pe care o anunţă. Babis a câştigat pe platformă internă. Ne aducem aminte de Kaczynski, care, atunci când era în campanie electorală, făcuse din subiectul Ucraina una dintre temele majore de campanie. Babis a câştigat pe teme interne legate de inflaţie, de pensii, de scăderea nivelului de trai şi a făcut multe promisiuni populiste care, cu siguranţă, vor fi foarte greu de pus în practică.

Pe tema ajutorului pentru Ucraina, să vedem dacă, într-adevăr, va putea opri sprijinul. De ce? Pentru că Cehia câştigă totuşi ceva serios, din punctul meu de vedere, vânzând armament. Are o industrie de armament foarte puternică şi, evident, unul dintre sprijinitorii până de curând ai Ucrainei a fost Cehia. Deci există şi un interes economic să continue.

Dar, probabil, retorica se va schimba. Am văzut şi în cazul lui Fico, din Slovacia, că exista temerea că va fi la fel de vehement ca Orban, dar sunt diferenţe mari între Fico şi Orban. Fico poate fi readus într-o anumită formulă de cooperare cu alte ţări europene. Este un spin, un spin care va fi. Nu cred că va fi foarte, foarte serios. Ar fi fost mult mai serios dacă România ar fi mers în aceeaşi direcţie în noiembrie.

Cred că Babis este un om de afaceri, înţelege ce înseamnă profitul şi banii. Cred că aceasta va fi motivaţia cu care va reuşi să rămână, oarecum, într-o ecuaţie moderată, având în vedere şi faptul că probabil nu va putea să formeze guvernul singur. Un spin, dar să sperăm că nu la nivelul major ca Orban, care va avea alegeri, să nu uităm, anul viitor, în primăvară.

Modul în care Rusia exercită influenţa în Europa a fost, întotdeauna, prin dependenţă energetică. Slovacia şi Ungaria încă rămân — şi nu vor, din motivele lor — să se desprindă de această conductă de gaze şi de petrol care vine din Rusia. În cazul Ungariei, Orban spunea: „În niciun caz”, pentru că, dacă facem acest lucru, PIB-ul va scădea cu 4% — exact înainte de alegeri.

Cehia s-a desprins. Înainte de 2022 era foarte dependentă de gaze şi petrol rusesc, dar în momentul de faţă consumul de gaze din partea Rusiei a scăzut şi vine indirect, undeva la 5–10%. La fel, petrolul este foarte scăzut. Legătura dintre Babis şi admiraţia pe care o are pentru Trump s-ar putea să funcţioneze, în sensul de a nu relua aceste legături energetice. Pentru că preşedintele Trump a spus de câteva ori că Europa trebuie să se desprindă complet de dependenţa de resursele energetice ruseşti. Deci nu cred că va merge împotriva unei astfel de politici.

Legătura energetică e foarte important de subliniat în Cehia, unde Rusia nu mai are acea pârghie de a apăsa pe buton, ca în Slovacia şi Ungaria.