Victor Ponta: Samsarii retrocedărilor au primit de la stat 60% din despăgubiri, pe când adevăraţii proprietari au fost mereu amânaţi

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă ce a avut loc la sediul Guvernului, că au existat o serie de nereguli în ceea ce priveşte retrocedările, statul acordând circa 60% dintre despăgubiri către samsarii retrocedărilor, în timp ce “adevăraţii proprietari au fost mereu amânaţi”. Şeful Executivului a adăugat că 1.000 de samsari au primit o sumă totală de 7 miliarde de lei.

“Există o povară de 8 miliarde euro a statului român. S-au dat despăgubiri în valoare de 5 miliarde de euro. Sunt solicitări de 8 miliarde. Samsarii retrocedărilor au primit 60% din despăgubiri. O mie de samsari au primit 7 miliarde de lei. Dacă 26.200 de proprietari şi urmaşi ai proprietarilor, cei care chiar trebuiau să primească, au primit cam 6,4 miliarde de lei, 1.000 de samsari au primit 7 miliarde de lei. Vreau să remarc că adevăraţii proprietari au fost mereu amânaţi, au fost încurcaţi în tot felul de reglementări birocratice şi în acest fel s-a produs fenomenul vânzării drepturilor litigioase către o nouă categorie apărută în societatea românească, cesionării de drepturi litigioase sau samsarii imobiliari. O să vedeţi, cu cifre, că ponderea reală a foştilor proprietari care au primit despăgubiri este extrem de mică în comparaţie cu ponderea samsarilor imobiliari”, a explicat Victor Ponta.

Totodată, premierul a precizat că această problemă a rămas nerezolvată după 1989, cu toate că au fost adoptate mai multe legi şi că noul proiect de lege pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului miercuri, 17 aprilie 2013.

"Este o problemă rămasă nerezolvată după 1989 deşi au fost adoptate mai multe legi, ultima dintre ele, Legea nr. 247 pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului în 2005, însa a fost precedată de alte legi mai cunoscute. Din păcate rezultatele nu au fost cele scontate. Vrem să combatem un fenomen care s-a născut în special după adoptarea Legii 247/2005, fenomenul cesiunilor de drepturi litigioase, sau mai bine cunoscut, fenomenul samsarilor care s-au îmbogăţit. Ca problemă istorică a despăgubirilor, statul român şi-a asumat rezolvarea unei probleme de la sfârşitul anilor 1940 prin deciziile autorităţilor comuniste. În ultimii 20 de ani nu am reuşit să rezolvăm acest lucru”, a argumentat Ponta.

Victor Ponta a mai menţionat că până în prezent au fost soluţionate 27.000 de dosare cu titlul de despăgubire, dar că au rămas de rezolvat 200.000 de dosare, ce reprezintă “o povară de 8 miliarde de euro pentru statul român”.

“Dincolo de restituirile în natură au fost soluţionate 27.000 dosare în acest moment volumul de noi cereri care trebuie soluţionate este de aproape 200.000 de dosare. Din cele 27.000 de dosare doar în 13.000 s-au dat despăgubirile în restul dosarelor urmează să fie acordate despăgubirile. Din 2010 nu s-au mai dat despăgubiri”, a afirmat premierul.

De asemenea, şeful Guvernului a mai menţionat că “suma totală se apropie de 5 miliarde de euro, în plus faţă de restituirile în natură”.

În plus, primul-ministru susţine că “din păcate, am asistat şi la un important export de capital, deoarece 25% din beneficiari au fost din România, şi cam 75% din afara ţării. Desigur , urmaşi, cesionari ai urmaşilor, însă din păcate, pentru o economie ca cea românească, un export de capital de o asemenea natură a lăsat fără îndoială consecinţe şi semne foarte importante”.

Câte clădiri au fost restituite în natură către proprietari până acum

În ceea ce priveşte restituirile în natură, premierul Victor Ponta a anunţat că “începând cu 1991 până în 2013, 9.000 de clădiri de diverse dimensiuni au fost restituite în natură către proprietari, dar mai ales către cesionari, acestea incluzând şcoli, grădiniţe, spitale, muzee, sedii de poliţie”.

De asemenea, şeful Guvernului a mai precizat că “în jur de 2.000 erau clădiri publice, celelalte, sigur, erau ocupate de privaţi” şi că “pentru statul român pierderea atâtor mii de clădiri care găzduiau şcoli, spitale, muzee a reprezentat o încărcătură importantă”.

Premierul a mai adăugat că au fost restituite 340.000 de hectare de terenuri în intravilan şi 700.000 de hectare în extravilan şi că mai există decizii de punere în posesie a încă 300.000 de hectare.

„Au fost restituite 340.000 de hectare de terenuri în intravilan şi sigur m-am întrebat şi eu de unde are România atât de multe hectare în intravilan şi domnul preşedinte mi-a explicat că deşi erau în extravilan, prin hotărârile date de autorităţi au trecut în intravilan pentru că în felul acesta despăgubirile să fie mult mai mari. Deşi, sigur atunci când au fost confiscate, în urmă cu 70 de ani nici nu se apropia oraşul de acele zone. Am ajuns să avem 340.000 de hectare în intravilan restituite, şi evident evaluate ca fiind terenuri de intravilan, şi 700.000 de hectare în extravilan şi de asemenea mai avem deja decizii de punere în posesie de încă 300.000 de hectare. Deci un milion de hectare în extravilan şi 300.000 de hectare în intravilan”, a declarat Ponta.

Liceul Nicolae Tonitza, Facultatea de limbi străine Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai, pe lista retrocedărilor

Primul-ministru Victor Ponta, a precizat că, potrivit unei analize realizată de Guvern, pe lista clădirilor revendicate pentru retrocedare de către foştii proprietari figurează Liceul de Artă “Nicolae Tonitza” din Bucureşti, Liceul “Dinu Lipatti” din Bucureşti, Facultatea de limbi străine din Capitală şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

De asemenea, pe aceeaşi listă mai apar: Universitatea 1 Decembrie 1919 din Alba-Iulia, Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân din Râmnicu-Vâlcea, Seminarul Teologic din Curtea de Argeş şi Colegiul Naţional Silvania din Zalău.

Guvernul Ponta îşi va asuma răspunderea asupra unei legi, în faţa Parlamentului, pentru prima dată săptămâna viitoare. Miercuri, începând cu ora 11, au fost programate dezbaterile referitoare la proiectul Legii privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, după cum au stabilit Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Până luni după-amiază, grupurile parlamentare pot depune amendamente la proiectul de lege, care a fost avizat cu o zi în urmă de Executiv.
Proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate a fost avizat pe 10 aprilie de Guvern şi va fi trimis la Parlament pentru angajarea răspunderii. Guvernul a cerut prelungirea cu trei săptămâni a termenului în care trebuie adoptată noua Lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, pentru a avea timp să discute prevederile actului normativ. Solicitarea a fost depusă la CEDO pe 20 martie.

Noua lege ar fi trebuit adoptată până pe 12 aprilie, ceea ce nu era posibil. Înainte de a se trece la aprobarea legii, reprezentanţii Executivului vor discuta la Strasbourg cu specialiştii CEDO despre acest proiect.

Proiectul trebuia să fie aprobat de Parlament, prin angajarea răspunderii Guvernului, pe 26 martie, conform calendarului stabilit iniţial. Discuţiile cu specialiştii CEDO au fost încheiate şi va urma angajarea răspunderii în Parlament.

Proiectul prevede că foştii proprietari ai caselor naţionalizate, care nu pot fi despăgubiţi în natură, vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor.

Foştii proprietari ale căror dosare au fost deja soluţionate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Proiectul de lege prevede, printre altele, că destinaţia anumitor imobile retrocedate, cum ar fi cele în care funcţionează şcoli şi spitale, va putea fi menţinută doar pentru o perioadă de zece ani.