Viaţa (perfectă) în stil suedez: echilibru, moderaţie, armonie

Fericirea în stil nordic? Este suficient doar un concept: lagom, care se pronunţă lar-gum. Echilibru, moderaţie, armonie. Nimic excesiv: o maximă care era deja în centrul filozofiei greceşti şi care a fost scrisă alături de gnothi seauton (cunoaşte-te pe tine însuţi), pe Templul lui Apollo din Delphi, în secolul al VI-lea î.Hr. Este posibil ca maxima să fi ajuns la greci de la civilizaţii mult mai vechi. Dar, cum istoria se repetă, la începutul celui de al treilea mileniu este de actualitate din nou: suntem în căutare continuă. Fericirea, echilibrul perfect între sentimente şi muncă, între obligaţii şi îndatoriri, este mai evazivă ca niciodată. Pentru a combate nemulţumirea privim tot timpul în altă parte. Şi nu numai la persoanele din jurul nostru dar şi la cele din alte ţări. Nu este de mirare că suntem efectiv răspândiţi în toate colţurile lumii, că migrăm continuu.

Modelul nordic

„Confruntarea cu vecinii este un instinct uman: este natural să observăm ceea ce fac alţii şi să adoptăm atitudini care ne plac”, spune psihologul Jessamy Hibberd. Se întâmplă ca stilul nostru de viaţă să nu ne convină deoarece este legat de prea multe probleme. Deci ne aruncăm privirea peste graniţe şi instinctul ne împinge spre noi tărâmuri, în căutarea fericirii. Spaniolii sunt prea expansivi, italienii vorbesc prea mult, francezii sunt un pic cam snobi, germanii nu râd suficient, britanicii mănâncă prost iar acum s-au dovedit şi rasişti. Deci nu ne conving. Pentru a fi atractiv, modelul de fericire trebuie să aibă un dram de mister, ceva ce nu se poate descrie în cuvinte.

Este foarte probabil să fie chiar acesta motivul pentru care în vechea Europa este în vogă formula nordică, în toate variantele sale. Mai întâi filozofia daneză de hygge, tradusă doar prin confortul cald şi dulce al unei lumânări aprinse, focul unui cămin şi un bol de ciocolată caldă.

Apoi filozofia olandeză. Probabil puţini ştiu că în Olanda, o societate relativ conservatoare, viaţa familială se învârte în jurul copiilor. Poate de aceea copiii olandezi se află în mod recurent pe primele locuri ale listei cu cei mai fericiţi copii din lume, potrivit sondajelor de opinie ale UNICEF, relatate în cel mai recent raport al său din 2013. Rina Mae Acosta, de origine asiatico-americană, şi Michelle, de origine britanică, sunt două mame căsătorite cu olandezi care au avut ocazia să observe îndeaproape, cu proprii lor copii, secretele stilului parental al acestei societăţi şi au decis să le ilustreze în cartea "Cei mai fericiţi copii din lume: stilul parental olandez".

„Olandezii optează pentru timp şi nu pentru bani, optează pentru lucrurile practice în locul celor de lux”, spun Rina şi Michele în cartea lor. Este ceva obişnuit pentru copii să se joace cu jucării cumpărate la mâna a doua şi nu trebuie să impresionezi pe nimeni cu petreceri aniversare elaborate. Rina Mae Acosta, co-autor al cărţii, a rezumat abordarea părinţilor olandezi de creştere a copiilor ca fiind similară celei de pe timpuri, o „întoarcere la rădăcini” (articol şi video aici

Nici prea mult, nici prea puţin

Acum este rândul Suediei. A devenit deja o tendinţă modul de a trăi lagom şi nu lipsesc de pe piaţă publicaţiile care explică acest stil de viaţă. Scopul este cam acelaşi: explică faptul că, uneori, trebuie doar să recalibrezi aşteptările şi obiectivele. De fapt, unul dintre cele mai folosite cuvinte în limba suedeză este chiar lagom, dar conceptul a fost adoptat de toate ţările scandinave.

Se poate conduce o maşină lagom, se poate locui într-o casă lagom, se poate mânca lagom. Nimic excesiv, nici prea mult, nici prea puţin. Moderaţia este conceptul central: munca se termină la ora cinci, deoarece este important să te dedici familiei, prietenilor şi propriilor interese; la masa se controlează, se consumă cât mai mult posibil produse de sezon; în îmbrăcăminte şi în interiorul casei sunt preferate combinaţiile monocromatice şi sunt limitate la strictul necesar. Nu risipei, fără excese. Se economiseşte peste tot acolo unde este posibil.

Valoarea comunităţii

Conform revistei Financial Times patronii şi directorii de companii ar putea trage învăţăminte importante din modelul suedez: comunitatea bate individualismul, grupul valorează mai mult decât individul şi este angajatorul cel care îşi încurajează colegii şi angajaţii să lucreze mai puţine ore, dar mai eficient. Bronte Aurell, bucătar şi scriitor din Londra, care a fondat şi conduce localul scandinav Kitchen, explică faptul că „lagom poate insufla un sentiment de mulţumire şi pace”, în timp ce pentru actorul şi scriitorului britanic Danny Robins lagom „înseamnă egalitatea socială: este esenţa societăţii suedeze”.

Lagom în România

Dacă fiecare dintre noi ar încerca să facă ceva bun pentru comunitate, pentru mediu, pentru România, lucrurile din jur ar începe să arate diferit, căci ţara este oglinda oamenilor care o locuiesc. Unii români au înţeles asta şi devin factorul care generează schimbarea. Aici vă prezentăm unul dintre ei.

Foarte mulţi dintre noi critică România: că e murdară, că şoselele au gropi, că la medic se dă şpagă, că aşa şi pe dincolo. Motive de critică sunt din plin, evident, însă câţi pun şi mâna să facă efectiv ceva, să îndrepte un lucru fie el cât de mic, în loc să se rezume la a critica autorităţile care, nu contestă nimeni, nu-şi fac treaba aşa cum ar trebui? Răspunsul îl ştim cu toţi: oamenii care pun osul la treabă sunt încă puţini, prea puţini faţă de câtă nevoie are România de ei. Ei însă există, iar exemplul lor merită promovat, doar-doar va deveni contagios pentru cât mai multe persoane. Doar-doar într-un viitor nu prea îndepărtat vom putea afirma că lagom este deja parte din societatea românească.