Oamenii de ştiinţă restabilesc memoria la şoareci îmbătrâniţi folosind un simplu spray nazal

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un spray nazal care reduce inflamaţia cerebrală şi restabileşte funcţia de memorie pierdută la şoareci.

Echipa de cercetare de la Texas A&M University din spatele acestuia consideră că rezultate similare ar putea fi observate şi la oameni, cu cercetări şi dezvoltări suplimentare.

Sprayul vizează „neuroinflammaging” – mici focare de stres cronic în creierul îmbătrânit – care este asociat cu declinul cognitiv legat de vârstă şi despre care se crede că joacă un rol în tulburări neurologice precum Alzheimer, scrie Science Alert.

Cercetătorii compară neuroinflammaging-ul cu părţi ale unui motor care funcţionează permanent la temperaturi ridicate.

În modelele pe şoareci, sprayul a vizat aceste „puncte fierbinţi” cu milioane de bule biologice microscopice, cunoscute sub numele de vezicule extracelulare (EV), încărcate cu proteine şi instrucţiuni genetice şi produse din celule stem umane.

Şoarecii aveau 18 luni, o vârstă considerată în mod obişnuit maturitate târzie în studiile pe şoareci, aproximativ comparabilă cu oameni aflaţi între sfârşitul decadei a cincea şi sfârşitul decadei a şasea de viaţă.

„Pe măsură ce dezvoltăm şi extindem această terapie, un simplu spray nazal în două doze ar putea, într-o zi, să înlocuiască procedurile invazive şi riscante sau poate chiar luni de medicaţie”, spune neurologul Ashok Shetty.

„Este universal. Rezultatele tratamentului au fost consistente şi similare la ambele sexe.”

Cercetătorii au dorit să se concentreze pe microglie (celulele imunitare ale creierului) din hipocamp, o regiune crucială pentru memorie şi învăţare, unde apare o neuroinflamaţie semnificativă.

Utilizarea celulelor stem sănătoase – care pot creşte şi se pot diferenţia în alte tipuri de celule – este o abordare investigată pe scară largă pentru potenţialul său terapeutic. De asemenea, s-a stabilit că produşii derivaţi din celulele stem, precum EV-urile, pot realiza o mare parte din efectele benefice, fiind în acelaşi timp mai siguri pentru a fi transferaţi în organism.

În studiu, şoareci masculi şi femele de 18 luni au primit două doze intranazale, la interval de două săptămâni.

Administrarea tratamentului pe cale nazală poate ajuta EV-urile să ajungă mai direct la creier fără proceduri chirurgicale invazive, iar cercetătorii raportează că acestea au fost absorbite rapid.

După cele două doze, animalele tratate au avut rezultate mai bune decât şoarecii de control la teste care măsoară recunoaşterea obiectelor şi memoria spaţială. Analize biochimice suplimentare ale hipocampului au sugerat că tratamentul a avut efectele dorite asupra inflamaţiei cerebrale.

În interiorul EV-urilor se află microARN-uri, fragmente mici de cod genetic care reglează expresia genelor. Pe măsură ce aceste microARN-uri sunt eliberate, ele reconfigurează celulele cerebrale pentru a opri sau reduce unele dintre semnalele de alarmă care alimentează neuroinflammaging-ul.

La şoarecii îmbătrâniţi, acest lucru a însemnat că microglia a putut reveni la o stare mai normală, inclusiv în modul în care mitocondriile (bateriile celulei) gestionează energia.

„MicroARN-urile acţionează ca nişte regulatori principali. Ele ajută la modularea şi reglarea multor gene şi căi de semnalizare din creier”, spune neurologul Madhu Leelavathi Narayana.

„Redăm neuronilor ‘scânteia’ prin reducerea stresului oxidativ şi reactivarea mitocondriilor din creier.”

Numărul cazurilor noi de demenţă doar în SUA ar putea ajunge la un milion pe an până în 2060, dublu faţă de nivelul actual, iar acest studiu indică o posibilă nouă metodă de a reduce neuroinflamaţia asociată vârstei, care poate declanşa demenţa.

Alte studii pe animale au sugerat că terapii similare bazate pe EV ar putea ajuta şi la recuperarea după accident vascular cerebral sau leziuni cerebrale.

Vor fi necesare studii pe oameni pentru a determina dacă acestea pot trata afecţiuni precum deficitul cognitiv uşor, însă primele semne sunt promiţătoare.

Rezultatele se aliniază unui număr tot mai mare de cercetări privind modul în care putem îmbătrâni mai sănătos, cu mai puţină uzură biologică decât cea adusă de obicei de trecerea anilor.

„Bolile cerebrale legate de vârstă, precum demenţa, reprezintă o preocupare majoră de sănătate la nivel global”, spune Shetty.

„Ne propunem o îmbătrânire cerebrală de succes: să menţinem oamenii implicaţi, vigilenţi şi conectaţi. Nu doar să trăiască mai mult, ci să trăiască mai inteligent şi mai sănătos.”