Pliculeţele de ceai, ca o bombă de plastic: miliarde de particule de microplastic la fiecare înghiţitură
alte articole
Ceaiul este a doua cea mai consumată băutură din lume, după apă. Totuşi, consumul de ceai nu este lipsit de riscuri: pliculeţele de ceai eliberează milioane de particule de microplastic şi nanoplastic (MNP), care pot pătrunde în organism de fiecare dată când se bea ceai. Acesta este rezultatul unui studiu publicat în noiembrie 2024 în revista de specialitate „Chemosphere“.
Conform studiului, celulele din sistemul digestiv absorb unele materiale plastice mai uşor decât altele; o posibilă consecinţă sunt leziunile ADN-ului. În plus, pliculeţele de ceai cu o suprafaţă neregulată pot elibera mai multe particule de microplastic.
Tipul pliculeţului de ceai determină cantitatea de plastic eliberată
În timpul fabricării pliculeţelor de ceai, pot apărea nereguli de suprafaţă sub formă de bile şi solzi la fibrele materialului. Acest lucru poate duce la ruperea pliculeţelor şi eliberarea de MNP.
Pliculeţele de ceai din polipropilenă (PP) eliberează cele mai multe MNP, urmate de celuloză. Pliculeţele de ceai din nailon eliberează mai puţine particule datorită structurii lor. Acest lucru le face rezistente la rupere şi asigură că se pot desprinde mai puţine particule.
Pliculeţele de ceai din polipropilenă şi celuloză prezintă mai multe neregularităţi şi defecte de suprafaţă. Acest lucru contribuie probabil la o eliberare mai mare de particule. Polipropilena este un material plastic foarte răspândit, utilizat în ambalajele alimentare şi în recipientele reutilizabile.
Nailonul este adesea materialul din care sunt fabricate pliculeţele de ceai piramidale de înaltă calitate. Acestea au o structură transparentă, asemănătoare unei plase. Însă astfel de pliculeţe de ceai pot fi fabricate şi din PP, care este sigilat la cald. În comparaţie cu nylonul, PP se simte mai degrabă ca plasticul şi este mai puţin flexibil.
Chiar şi multe pliculeţe „biodegradabile” conţin plastic
Majoritatea pliculeţelor de ceai cu formă tradiţională – pătrate, dreptunghiulare sau rotunde – sunt fabricate din celuloză. Prin urmare, acestea au un aspect similar cu cel al hârtiei şi se simt ca hârtia la atingere. Aceste pliculeţe de ceai sunt adesea promovate ca fiind „biodegradabile” sau fabricate din „materiale vegetale”.
Însă multe versiuni mai noi conţin PP - la care marginile au fost sigilate la cald -, sau anumiţi polimeri (răşină sintetică din petrol), care sunt amestecaţi cu celuloză pentru a creşte stabilitatea.
Şi alte componente ale pliculeţelor de ceai pot conţine plastic, a declarat Aidan Charron pentru Epoch Times, director adjunct la Global Earth Day la EarthDay.org, o organizaţie al cărei obiectiv declarat este „diversificarea, informarea şi mobilizarea mişcării ecologiste la nivel mondial”.
„Adesea, adezivul cu care sunt lipite pliculeţele [sau] şnurul (dacă pliculeţul are unul) poate conţine materiale plastice”, a scris el într-un e-mail.
Potrivit unui studiu publicat în numărul din februarie 2025 al revistei „Food Chemistry”, MNP pot fi prezente şi în apă, frunze de ceai, precum şi în ceainice din plastic. Aceasta înseamnă că fiecare aspect al consumului de ceai poate contribui la absorbţia de MNP.
Cum ne afectează plasticul celulele
Pentru articolul din „Chemosphere”, cercetătorii au studiat modul în care MNP interacţionează cu celulele intestinale. Pentru aceasta, au analizat trei tipuri de linii celulare de cancer intestinal, care se deosebeau prin capacitatea lor de a produce mucus. Celulele producătoare de mucus tind să absoarbă mai multe MNP decât celulele care produc puţin sau deloc mucus.
Studii anterioare au arătat rezultate similare. Conform unui studiu asupra celulelor pulmonare din 2021, organismul absoarbe mai uşor materialele plastice atunci când particulele sunt acoperite cu mucină, un component principal al mucusului.
La o doză de 100 micrograme pe mililitru, toate cele trei tipuri de MNP au ajuns la nucleele celulare în decurs de 24 de ore. Cercetătorii presupun că acestea pot provoca leziuni grave ale ADN-ului, perturba procesele de reparare şi duce la mutaţii. Consecinţa ar putea fi un risc mai mare de cancer şi tulburări genetice.
„Studiile privind MNP se află încă în stadiu incipient. Însă efectele lor potenţiale, atunci când pătrund în celulele umane, includ leziuni şi mutaţii ale materialului genetic din celule”, a declarat Bryan Quoc Le pentru Epoch Times, specialist în ştiinţa alimentelor, consultant în industria alimentară şi autor al cărţii „150 Food Science Questions Answered”.
„Efecte mai semnificative se manifestă la nivelul celulelor epiteliale, cum ar fi cele din sistemul digestiv, ceea ce poate duce la afecţiuni precum sindromul intestinului iritabil. În sistemul respirator, acest lucru poate provoca sau agrava probleme respiratorii”, a spus Le, care nu a participat la studiu.
Sfaturi pentru alternative fără plastic
Acum se pune întrebarea: se pot evita materialele plastice din alimente? Pentru că acestea sunt versatile, uşor de procurat şi ieftine de produs. De aceea, pentru majoritatea oamenilor este nerealist să evite materialele plastice din obiectele de uz cotidian. Dacă producătorii doresc să reducă consumul de plastic, trebuie să pună în balanţă cererea consumatorilor şi costurile de producţie.
Unii producători de ceai au reuşit să renunţe cu succes la plastic datorită cererii consumatorilor şi a alternativelor uşor disponibile. Alte industrii se confruntă însă cu provocări mai mari din cauza posibilităţilor limitate sau a restricţiilor tehnologice.
Le recomandă consumatorilor de ceai să folosească frunze vrac sau să treacă la produse care utilizează materiale naturale. Alternative la pliculeţele de ceai sunt, de exemplu, un infuzor metalic cu frunze de ceai vrac sau o presă de ceai.
Acest articol nu înlocuieşte consultul medical. Pentru întrebări legate de sănătate, vă rugăm să vă adresaţi medicului sau farmacistului.
Publicat iniţial pe theepochtimes.com sub titlul „Tea Bags Shed Microplastics, Gut Cells Absorb Them: Study”.
