Vectorii politici ai stângii ţărăniste interbelice: Iuliu Maniu şi Ion Mihalache

Ion Mihalache (Prin bunăvoinţa PNŢ)
Epoch Times România
06.02.2013

Ziua de 5 februarie 2013 este o zi cu semnificaţii deosebite pentru ţărănişti: comemorarea celor doi lideri marcanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc - Iuliu Maniu şi Ion Mihalache. Se împlinesc 60 de ani de la moartea în închisoarea de la Sighet a marelui om politic Iuliu Maniu şi 50 de ani de la moartea în închisoarea de la Râmnicu Sărat a celuilalt mare om politic al PNŢ, Ion Mihalache.

Iuliu Maniu şi Ion Mihalache au făcut parte din crema elitei politice care a fost exterminată de regimul comunist după ce a preluat puterea în România. Miniştri, secretari de stat, parlamentari, un număr impresionant de intelectuali au fost închişi la Sighet, Aiud, Gherla şi în numeroase alte locuri.

În anii 1946-1947, comuniştii au desfiinţat monarhia şi au destrămat regimul democratic multipartinic înlocuind, rapid, democraţia cu dictatura partidului comunist unic. Cele trei partide importante la acea vreme - Naţional-Ţărănesc, Naţional-Liberal şi Social-Democrat - au fost desfiinţate iar membrii lor au fost întemniţaţi şi distruşi.

În momentul falsificării rezultatului alegerilor din 1946, PNŢ era cel mai influent şi mai popular partid politic din România, având cel mai mult de suferit de pe urma represiunilor comuniste, deoarece la conducerea PNT era Iuliu Maniu, înverşunat oponent al comunismului.

Iuliu Maniu a fost unul din cei mai importanţi oameni politici români în perioada dintre cele două războaie mondiale. Victimă a regimului opresiv comunist, prin rezistenţa sa în anii grei de temniţă, Maniu a fost un simbol al speranţei şi al dorinţei de libertate pentru români, în timpul anilor duri de dictatură comunistă.

Născut la 8 ianuarie în apropiere de Şimleul Silvaniei, Maniu a fost om politic, deputat român în Parlamentul de la Budapesta, prim-ministru al României de trei ori între 1928 şi 1933 şi preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc. Cu o mare contribuţie la organizarea Marii Adunări de la Alba-Iulia, de la 1 decembrie 1918, unde s-a hotărât unirea Transilvaniei cu Regatul României, Maniu a fost ales în funcţia de preşedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcţie care echivala cu cea de guvernator.

Implicat în politca vremii ca un opozant al regimului lui Ion Antonescu, Maniu nu a luat parte la evenimentele de la 23 august 1944. Nu a putut accepta ideea comunismului şi a luptat împotriva preluării ţării de către comunişti, opunându-se şi instalării guvernului Petru Groza la 6 martie 1945. Militant fervent al democraţiei, a luptat împotriva încălcării drepturilor democratice, chiar adresând memorii marilor puteri din occident.

În iulie 1947 a fost arestat de autorităţile comuniste în urma actului denumit “ înscenarea de la Tămădău” şi apoi a fost judecat pentru „înaltă trădare”. La proces a primit o condamnare de închisoare pe viaţă. După pronunţarea sentinţei este trimis la penitenciarul din Galaţi, iar în august 1951 este transferat împreună cu Ion Mihalache şi alţi naţional-ţărănişti la Sighet.

Nu a putut rezista prea mult condiţiilor din temniţă şi s-a stins din viaţă la 5 februarie 1953 la Sighet.

Ion Mihalache reprezintă şi el o figură politică marcantă. El este fondator al Partidului Ţărănesc şi a fost vicepreşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc în urma fuzionării partidului său cu Partidul Naţional Român al lui Iuliu Maniu.

Ion Mihalache s-a născut la 3 martie 1882 la Topoloveni, Argeş. Fiu de ţăran sărac, dotat cu o capacitate intelectuală de excepţie, a ajuns învăţător. În Primul Război Mondial a luptat pentru apărarea ţării, fiind decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”. De asemenea, a organizat şi a militat pentru victoria referendumului prin care populaţia din Basarabia în 1918 dorea revenirea la România.

După Primul Război Mondial a întemeiat Partidul Ţărănesc. Ion Mihalache deţinea funcţia de ministrul agriculturii şi domeniilor (16 decembrie 1919 - martie 1920). În această perioadă a fost adoptată legea din 1920, cunoscută ca „Legea lui Ion Mihalache”, care prevedea repartizarea pentru şcolile agricole şi horticole terenuri pentru instruirea elevilor.

În anul 1926, Partidul Ţărănesc se uneşte cu Partidul Naţional Român condus de Iuliu Maniu, formând astfel Partidul Naţional Ţărănesc. Preşedintele partidului devine Iuliu Maniu, iar Ion Mihalache ocupă postul de vicepreşedinte.

Mihalache considera că progresul ţării consta în întărirea agriculturii. El susţinea formarea în mod voluntar a unor cooperative de către ţăranii împroprietăriţi la întoarcerea de pe front, plan pe care l-a pus în aplicare la Topoloveni-Argeş obţinând recolte bune pe suprafeţe optime.Ţăranii de la Topoloveni au beneficiat, astfel, de şcoli superioare, de asistenţă medicală, de cămin cultural, de băi comunale şi, în general, de un standard civilizat de existenţă.

În perioada 1928 - 1930, Ion Mihalache a îndeplinit funcţiile de ministru al agriculturii şi ministru de externe.

După ce în România s-au instalat comuniştii la putere, Ion Mihalache a fost arestat datorită diversiunii cunoscute sub denumirea de „Înscenarea de la Tămădău”, după care a fost intentat un proces împotriva unor personalităţi marcante ale PNŢ. În urma acestui proces, a fost condamnat la temniţă grea pe viaţă, 10 ani degradare civică, confiscarea averii şi 50.000 de lei cheltuieli de judecată.

Ion Mihalache a decedat în martie 1963, în închisoarea cu regim de exterminare fizică a deţinuţilor politici de la Râmnicu Sărat.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor