Utilizarea abuziva a legislatiei cu caracter anti-extremism

Mecanismul "luptei cu extremismul" ia amploare in Rusia si cuprinde nu numai cercurile mari de functionari dar si din ce in ce mai multi cetateni de rand. Victimele la care se aplica ilegal legea anti-extremism, si ale caror drepturi de cetatean sunt incalcate grosolan sunt jurnalisti, aparatorii drepturilor omului, reprezentantii grupurilor religioase, activistii opozitiei politice, dar si alte grupuri sociale.

Pe 18 martie 2010 la Moscova, in Centrul Presei Independente, a avut loc o prezentare a doua rapoarte anuale ale centrului de informare analitica "Sova": "Problema realizarii libertatii bunului simt" si "Utilizarea abuziva a legislatiei cu caracter anti-extremism".

Prezentand raportul despre utilizarea abuziva a legislatiei cu caracter anti-extremism, directorul centrului "Sova", A. Verhovskii a adus in atentia celor prezenti calitatea slaba a legislatiei cu caracter anti-extremism. El a subliniat ca nici in anul 2009 si nici in anii anteriori nu a fost facuta nici o incercare de a face definirea extremismului mai usor de inteles si mai putin susceptibila la interpretare arbitrara.

Implicarea expertilor in fata instantelor ca o solutie la lipsa de claritate a legii privind extremismul

Cum se specifica in raport, "problema lipsei de claritate este rezolvata in mod sistematic prin implicarea expertilor de catre autoritati si instante, si se face asta in toate etapele cazului — incepand de la verificarea in procuratura pana la instanta de judecata. O asfel de implicare masiva a expertilor intarzie foarte mult cazul (chiar pana la expirarea perioadei de timp), este costisitoare, iar calitatea expertizei a ajuns de mult timp subiect de bancuri".

Mai mult decat atat, se anunta ca expertii nu au dreptul de a raspunde la intrebari precum: "Exista semne ale extremismului in .... ?", "determina oare vreun citat catre ostilitate si catre cine?", etc. Pentru ca "aceste intrebari ies din sfera de competenta profesionala, si procurorii, judecatorii si anchetatorii nu au dreptul sa adreseze asfel de intrebari, dinpotriva, ei singuri trebuie sa evalueze si sa dea verdictul. Asfel, responsabilitatea este luata de experti, dar hotararea este luata cu incalcarea normelor procedurale. Dar aceasta incalcare a devenit deja o practica comuna, implicarea expertilor este perceputa de catre toate partile ca parte integranta din orice caz despre extremism".

De altfel, "nici legea si nici un act normativ nu cere implicarea obligatorie a expertilor. Mai mult decat atat, aceasta in marea majoritate a cazurilor este impotriva bunului simt".

"Nebuloasa legii si interesul reciproc al autoritatilor si al expertilor (poate nu tot timpul incompetenti, dar de fiecare data interesati personal) fac ca aceasta practica sa fie foarte stabila — se concluzioneaza in raport. Pentru a schimba aceasta situatie, sunt necesare hotarari ferme la nivel federal (Parlament, Curtea suprema, etc.). Macar procedura de a cere un expert in etapa cercetarilor sa fie mai complicata, pentru a scadea motivatia organelor legii de a se adresa acestui instrument. Dar pana acum problema "expansiunii expertizei” in cazurile despre extremism nici nu a fost discutata serios."

Lista federala cu materialele extremiste - "element de scandal" al legislatiei cu caracter anti-extremism

In raport se vorbeste despre lipsa progresului in reglarea elementului scandalos al legislatiei cu caracter anti-extremism — a listei Federale cu materiale extremiste. Se mentioneaza ca "aplicarea legii, legata de aceasta lista, scoate la iveala tot mai multe exemple noi ce demonstreaza nefunctionalitatea ei".

Din spusele lui A. Verhovskii, lista nu poate fi un instrument legal adecvat, deoarece in aceste 573 puncte "sunt facute multe greseli, sunt aliniate de neinteles, repetari, etc., au aparut multe probleme tehnice si juridice la introducerea sa", "materialele sunt descrise in hotararile judecatoresti atat de neglijent, incat sa intelegi despre ce publicatie se vorbeste, de multe ori este imposibil. Nu mai vorbim de cazuri in care se interzic lucruri inexistente, de exemplu, site-uri pe internet deja inchise" - informeaza centrul.

In concluzie, se subliniaza, ca functionarea ulteriora a listei "va agrava problema", deoarece "o lista atat de mare de interziceri isi pierde functionalitatea ca baza de urmarire penala pentru distribuirea de materiale extremiste cu buna stiinta". Drept urmare, "o iesire mai inteleapta din situatie ar fi renuntarea la acest mecanism compromis si ineficient".

"In esenta, exista o problema vesnica - rezuma Verhovskii - odata ce s-a luat o hotarare nedreapta ea este perpetuata,si drept consecinta au de suferit oamenii, massmedia, care de exemplu, a dat dovada de neglijenta cand a mentionat un oarecare partid dar a uitat sa scrie ca acesta este interzis - dar noi avem o astfel de norma. Acestea sunt niste lucruri destul de ciudate."

Restrictia libertatii de constiinta

Cum a subliniat Verhovskii, "legislatia cu caracter anti-extremism s-a transformat intr-un instrument imens de restrictie a libertatii de constiinta". Din spusele lui, sunt stigmatizate si incluse in lista ca activitati extremiste, orice critica venita din partea curentelor religioase si a altor practici.

"Daca reprezentantii unei religii sau ateistii se exprima critic la adresa altor opinii, sau cuiva i se pare ca ei se exprima critic, este suficient pentru punerea sub urmarire si interzicerea organizatiei, pentru interzicerea materialelor lor, iar in unele cazuri se trece chiar la urmarirea penala" - spune Verhovskii.

El a dat drept exemplu urmarirea gruparilor musulmane, Martorilor lui Iehova, adeptilor practicii spirituale de cultivare Falun Gong (sau Falun Dafa) care sunt supusi unei persecutii brutale in China. De exemplu, persecutia practicantilor Falun Gong "nu poate fi explicata de nimic altceva decat de considerente de politica externa". "Indiferent ce ganditi despre Partidul Comunist Chinez, critica la adresa sa nu poate fi vazuta in nici un fel ca o crima pe teritoriul Federatiei Ruse", a subliniat directorul centrului "Sova”.

"Important este faptul ca, in primul rand, structura autoritatii de drept ca si o masina birocratica traieste prin rapoarte, subliniaza Verhovskii. Respectiv daca anul trecut s-a reusit atat in lupta cu extremismul, atunci anul acesta nu trebuie sa fie mai prejos. Si daca nu se reuseste intr-adevar descoperirea unor grupari periculoase, sau nu se doreste descoperirea lor, atunci apar tot felul de cazuri fara noima, intrucat conducerea nu a gasit nimic altceva...".

"Toti functionarii, agentii organelor de protectie a legii, care au incalcat drepturile cuiva, care evident au facut abuz chiar si de aceasta lege controversata, au ramas nepedepsiti. Cel putin noi nu am auzit de vreo pedeapsa in acest sens niciodata. Drep urmare nu exista niciun motiv pentru incheierea acestor practici", a subliniat spre final Verhovskii.

Dupa parerea sa, acest "mecanism represiv care se misca din inertie” se pastreaza tocmai din cauza faptului ca nu se iau masuri pentru pedepsirea celor vinovati de abuz.