UPDATE: CCR a decis. Legea votului prin corespondenţă este constituţională

UPDATE: Curtea Constituţională a României a decis miercuri că legea privind votul prin corespondenţă este constituţională.

Plenul CCR s-a întrunit pentru a soluţiona obiecţia de neconstituţionalitate formulată de un număr de 50 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, Grupului parlamentar ALDE, Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi neafiliaţi referitoare la neconstituţionalitatea Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile Legii privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

***

Curtea Constituţională a României dezbate, miercuri, sesizarea de neconstituţionalitate depusă de 50 de deputaţi şi 31 de senatori cu privire la legea votului prin corespondenţă.

Sesizarea, semnată de parlamentari ALDE, UDMR, UNPR şi PSD a fost depusă la CCR pe 5 noiembrie, la o zi după ce actul normativ i-a fost trimis preşedintelui Iohannis spre promulgare.

Semnatarii sesizării acuză că legea votului prin corespondenţă este în contradicţie cu caracterul direct al votului "care presupune prezenţa efectivă a cetăţeanului în faţa urnelor, în vederea exercitării dreptului la vot, fără intermediul unui procedeu indirect sau al unei persoane interpuse".

De asemenea, contestatarii mai atrag atenţia asupra faptului că formula votului prin corespondenţă ridică mari probleme privind posibila fraudare, invocând în acest sens încălcarea Codului bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia.

O altă problemă sesizată în cererea adresată Curţii Constituţionale este aceea că votul prin corespondenţă, aşa cum este reglementat în actul normativ, este discriminatoriu, având în vedere că cetăţenii cu domiciliul în ţară nu au acelaşi drept.

Reamintim că legea votului prin corespondenţă a atras numeroase critici şi din partea societăţii civile, având în vedere modul în care a fost elaborată şi adoptată. Tergiversată aproape un an, legea votului prin corespondenţă cerută insistent de românii din diaspora care, în noiembrie 2014, au stat la cozi infernale pentru a putea vota, a fost pusă pe repede înainte la începutul lui octombrie, după ce liberalii au intrat în grevă japoneză, încercând să arunce răspunderea pentru trenarea adoptării legii în cârca PSD. Social-democraţii au ridicat mingea servită la fileu de liberali, preluând şefia Comisiei de Cod electoral, abandonată de Mihai Voicu (fără vreun motiv temeinic, potrivit societăţii civile) şi punând presiune pe AEP, organism neutru, să elaboreze această lege.

În atari circumstanţe, anterior adoptării legii, reprezentanţii societăţii civile au tras un semnal de alarmă, arătând că avem în faţa două scenarii, şi anume, fie ca legea să nu iasă în timp util pentru a produce efecte în 2016, caz în care românii din diaspora riscă să stea din nou la cozi, fie, mai rău că, în populismul lor, politicienii să adopte, pe repede-înainte, o lege cu deficienţe majore.

În pofida avertismentelor, legea s-a adoptat, prezentând o serie de deficienţe majore, potrivit ONG-urilor şi reprezentanţilor unor partide de opoziţie. Astfel, actul normativ adoptat de Parlament limitează dreptul de exercitare a votului prin corespondenţă numai la cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care se înregistrează fizic în Registrul Electoral şi numai pentru alegerile parlamentare. Ea încalcă astfel egalitatea cetăţenilor în faţa legii, discriminându-i pe românii din ţară care nu pot beneficia şi ei de această modalitate de vot alternativă.

O altă problema a actualei legi este şi trasabilitatea votului. ”Omul ar trebui să vadă unde este buletinul lui de vot. Partidele consideră că este prea dificil şi nu se poate, dar tu ca alegător trebuie să ştii, mai ales dacă ţi se pierde şi vrei să votezi pe listele normale. Este esenţial acest principiu”, explica Septimius Pârvu de la Expert Forum.

Pentru mai multe informaţii despre problemele sesizate de societatea civilă va învităm să citiţi Votul prin corespondenţă, aproape adoptat. ONG-urile acuză neclarităţi (video)