Cioloş renunţă la alegerile locale în două tururi de scrutin

Premierul desemnat Dacian Cioloş a trimis Parlamentului marţi dimineaţa o variantă "îmbunătăţită" a programului de guvernare. Din noua variantă de "program" lipseşte promisiunea modificării legii electorale astfel încât alegerile pentru primari să se desfăşoare în două tururi.

Varianta iniţială a fost respinsă ieri atât de PSD, cât şi de PNL, realatează Hotnews.

Reamintim că în programul de guvernare prezentat iniţial de viitorul Cabinet Cioloş se regăsea una din cerinţele importante formulate de reprezentanţi ai societăţii civile în timpul şi după amplele proteste anti-Sistem declanşate de tragedia din Colectiv, şi anume revenirea de urgenţă la alegeri locale în două tururi de scrutin.

Fragmentul relevant din Programul de guvernare:

"Amendarea, de urgenţă, a legislaţiei electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenţi, posibilitatea asocierii unor independenţi pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţă semnificativă a cetăţenilor români."

De asemenea, guvernul Cioloş îşi propune comasarea tuturor alegerilor, idee la care Cioloş a renunţat ulterior, precizând că documentul programatic va fi adaptat în funcţie de discuţiile finale cu grupurile politice.

Recomandăm şi: Ce soluţii propune societatea civilă pentru resetarea Sistemului politic din România.

Reamintim că alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin a fost considerată profund nedemocratică de numeroşi exponenţi ai societăţii civile care au opinat că măsura îi avantajează pe primarii în funcţie şi va conduce la baronizarea României.

Nu în ultimul rând, se ridică o problemă de legitimitate, mai exact se poate întâmpla ca un primar să fie ales cu 20-30% din voturile cetăţenilor care se prezintă la urne (şi sunt localităţi unde prezenţa la vot este de sub 50%), ajungându-se ca primarul să nu fie reprezentantul unei majorităţi a cetăţenilor.