UPDATE - Băsescu se întâlneşte de urgenţă la Iaşi cu Nicolae Timofti

Preşedintele Traian Băsescu are o întrevedere miercuri, la Iaşi, cu omologul său din Republica Moldova, Nicolae Timofti, după care va urma o declaraţie de presă comună.

Administraţia Prezidenţială anunţa, marţi, că după convorbirile tête-à-tête dintre cei doi lideri de stat care vor avea loc la Hotelul Traian din Iaşi, urmează o declaraţie de presă comună a celor doi preşedinţi, în jurul orei 12.45.

Traian Băsescu a ajuns cu un elicopter pe aeroportul ieşean în jurul orei 11.25, după care a mers la Hotelul Traian, în faţa căruia îl aşteptau circa o sută de persoane. În momentul în care preşedintele a coborât din maşină cineva din mulţime a strigat "Basarabia, pământ românesc", iar şeful statului a replicat: "Şi eu cred la fel".

De la ora 13.15, preşedintele român va oferi un dejun de lucru în onoarea omologului său moldovean.

Nicolae Timofti declara cu o zi în urmă, în cadrul unei conferinţe de presă, că va veni miercuri în România, pentru a purta o discuţie cu Traian Băsescu, adăugând că a avut o conversaţie telefonică cu acesta privind întâlnirea.

"Domnul premier a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca mâine (n.r. - miercuri) în România, la Iaşi, pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine. Leancă la Kiev, eu la Bucureşti", declara preşedintele moldovean, adăugând: "A fost o solicitare a mea", a precizat Timofti.

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu

„Ne întâlnim într-un moment nu foarte fericit al regiunii, când Federaţia Rusă a anexat teritoriul care aparţinea unui stat suveran şi independent. Un astfel de eveniment nu poate decât să creeze îngrijorare pentru ţările din regiune. Securitatea regională e la fel de importantă şi pentru Republica Moldova şi România sau Polonia şi ţările baltice. Concluzia pe care eu am promovat-o în discuţiile de azi este că, dincolo de îngrijorare, trebuie să luăm şi măsuri care să prevină evenimente ca cele petrecute între Rusia şi Ucraina. Iar soluţia pentru garantarea securităţii Moldovei este legată de accelerarea proceselor de integrare în UE.

Nu există o soluţie mai bună pentru Republica Moldova decât integrarea în UE. Eu, ca reprezentant al unui stat membru UE, înţeleg foarte bine neajunsul faptului că Republica Moldova a fost invitată să semneze un acord de asociere şi de liber schimb, dar nu i s-a dat un orizont de timp în care ar putea să devină membru UE. I-am promis preşedintelui Timofti că voi susţine ca în cel mai scurt timp Moldova să primească o perspectivă europeană garantată.

Aceasta a fost şi slăbiciunea ofertei făcute Ucrainei: nimeni nu i-a oferit o perspectivă de integrare în UE în raport cu oferta făcută de Moscova, care invită imediat la intrare în Uniunea Eurasiatică. UE a fost ezitantă. Mi-am asumat ca la următorul Consiliu European să ridic din nou această problemă. Înainte de Vilnius, România, Polonia şi ţările baltice au cerut introducerea unui astfel de termen în documentele înaintate spre semnare Ucrainei şi Moldovei.

Problemele de securitate ale Rep Moldova au fost analizate în discuţia cu preşedintele Timofti. I-am transferat analizele noastre care nu pot fi făcute publice. România trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile de securitate la adresa Rep Moldova, plecând de la referendum din Găgăuzia, atmosfera din Balti şi din Caraclia, situaţia din Transnistria. Guvernul Republicii Moldova, preşedintele, vor găsi soluţii să gestioneze cu calm toate aceste lucruri.

Am discutat şi relaţia bilaterală. N-aş repeta proiectele care sunt deja arhicunoscute. Aş menţiona că proiectul care vizează gazoductul Iaşi-Ungheni îşi continuă drumul către realizare a primei etape. În luna iunie ar putea fi funcţională. Tronsonul românesc e în probe tehnologice. Am subliniat şi că linia electrică de 100 kilowaţi e sub tensiune pe teritoriul românesc încă din noiembrie, aşteptăm finalizarea din parte Republicii Moldova.

Am analizat şi proiecte de importanţă directă pentru cetăţeni. Trebuie să spun că am constatat că se plimbă responsabilitatea de la un guvern la altul pe proiectul de 20 milioane euro finanţat de Guvernul României pentru reabilitarea şcolilor. Vom cere guvernelor noastre să înfiinţeze o structură comună care să gestioneze acest proiect. Patru funcţionari români şi patru moldoveni, într-o structură simplă şi suplă, ar putea rezolva problema.

Ştim că nu e suficient să fie realizat gazoductul, trebuie trecut în faza 2 care costă vreo 200 milioane de euro, avem alte linii de electricitate care costă şi ele - despre ele doar discutăm, doar facem studii de fezabilitate. Am avut discuţii cu preşedintele Barroso, există o deschidere extraordinară pentru cofinanţarea acestor proiecte, totul e ca birocraţiile de la Chişinău şi Bucureşti să-şi facă treaba.

Proiectele se opresc prin ministere şi nu avansează cu viteza pe care factorul politic vrea să o aibă.

De la Consiliul European aşteptăm nu numai stabilirea nivelului de sancţiuni la adresa Federaţiei Ruse ca urmare a anexării ilegitime a Crimeei, dar în mod categoric România va aduce în dezbatere şi situaţia Moldovei, plecând de la nevoia de a se da o perspectivă europeană, plecând de la nevoia de acţiune imediată în ce priveşte semnarea celor 2 acorduri.

Nu în ultimul rând, plecând de la realitatea că UE nu mai trebuie să fie surprinsă - ne-a luat prin surprindere Georgia în 2008, Crimeea în 2014. UE trebuie să înţeleagă că semnalele care au venit demult din regiune trebuie tratate corect. Expertiza corectă se află aici, nu pe malul celălalt al Atlanticului. Aici se află analiza şi expertiza, la Marea Neagră.

Când discutăm despre Federaţia Rusă, care nu a respectat memorandumul de la Budapesta prin care a garantat integritatea teritorială a Ucrainei alături de SUA şi UK. Să ne aducem aminte ca în 1999 Rusia a semnat la Istanbul angajamentul de a-şi muta trupele din Transnistria. Nu s-a întâmplat nici acum.

Abordarea mea va fi către colegii europeni - hai să nu credem niciodată 100% în promisiunile şi angajamentele Federaţiei Ruse, plecând de la concluzia că Rusia nu se va opri aici. Momentul nu-l putem prezice, dar personal ca şef al statului român, am spus-o şi public, o spun ori de cite ori am ocazia: este doar un episod, Crimeea, după episodul georgian. Ideea refacerii URSS este o realitate politică a modului în care se gândeşte regiunea la Moscova. Nu o spun ca să jignesc Rusia.

Lucrul pe care-l voi ridica în discuţie la Consiliul European - la dineu, acolo unde se discută foarte liber - voi pune problema dacă suntem pregătiţi pentru următorul pas, pe care noi îl anticipăm. Nu ştim când, dar nu cred că nu va exista şi un pas următor.

Eu sper că ce s-a intâmplat în Ucraina stimulează vechile state ale UE să înţeleagă mai bine regiunea şi semnalele pe care de vreo 10 ani le trag încontinuu despre conflictele îngheţate. Sper că ce s-a intâmplat în Ucraina şi Georgia să fie probe că avem dreptate în analizele noastre. Sigur, nimeni nu spune că trebuie să se accepte state nepregătite în UE, să se coboare stabndardele. Soluţia ar fi mai mult sprijin pentru aceste state, mai multe resurse financiare şi mai multă expetriză pentru a parcurge mai rapid drumul pâna la UE. Aceasta cred că e abordarea corectă în acest moment.

Singura solutie de accelerare a procesului de integrare a Moldovei este legată de alocarea de resurse. Cu cât UE va pune la dispoziţia Moldovei mai multe resurse pentru a parcurge etapele de pregătire, cu atât aderarea s-ar putea produce mai repede. Sigur, e un semn de întrebare care trebuie luat în calcul - alegerile din acest an din Republica Moldova. Avem în Opozitie un partid comunist şi unul socialist care declarativ au ca obiectiv integrarea în Uniunea Eurasiatică. Eu sper să fie doar o abordare de campanie, pentru că partidul domnului Voronin (Partidul Comunist - n.r.) a demarat discuţiile cu UE.

Dacă s-ar produce un schimb de structură politică a Guvernului, sper ca drumul spre UE să continue. Acest drum a început în 2005, când partidul domnului Voronin a votat în Parlament”.

Declaraţiile preşedintelui Nicolae Timofti

„Sunt mulţumit că aţi găsit timp să ne întâlnim. Am avut o discuţie extrem de consistentă. În acest context regional dificil, am convenit cu domnul preşedinte asupra necesităţii funcţionării procesului de integrare europeană. Am discutat despre importanţa semnării cât mai curând a Acordului de asociere cu UE. Ţara mea solicită UE să i se ofere o perspectivă clară de aderare la UE.

L-am rugat pe domnul preşedinte Băsescu să susţină la nivelul UE această dorinţă firească a Moldovei. Interesul ambelor părţi este ca atmosfera în Transnistria să rămână calmă, iar abordările să fie constructive. Am discutat şi aspecte importante ale cooperării noastre economice şi culturale. Semnalul pe care dorim să-l transmitem e că aceste proiecte trebuie să fie finalizate în termenele stabilite.

În privinţa Republicii Moldova va vorbi nu doar domnul preşedinte Băsescu, ci şi alţi reprezentanţi ai UE. Să fie cumva prevazută o posibilitate de a semna cât mai curând posibil cele două acorduri.

Eu, referitor la şedinţa de mâine de la Moscova despre Transnistria, nu mă aştept ca va fi o hotarâre în favoarea Moldovei, dar sper că nu va fi mai rău decât acţiunile întreprinse de Rusia în privinţa Crimeei. Sunt încrezător că Federaţia Rusă îşi va schimba poziţia luând în consideratie criticile din partea UE şi SUA şi a poziţiei Republicii Moldova şi a României.

Vreau să accentuez că noi credem că sunt premise pentru a grăbi acest proces de semnare a acordurilor, pe motiv că, dupa parafarea lor, ni s-a spus că Moldova a îndeplinit practic toate condiţiile, au rămas nişte condiţii tehnice. Discutând cu experţii şi reprezentanţii UE, ei sunt de acord că se poate accelera acest proces, de aceea sunt convins că se va lua o decizie pozitivă.

Avem relaţii economice destul de mari cu Federaţia Rusă. Nu avem pretenţii teritoriale sau de alt fel faţă de Federaţia Rusă. Noi vrem să păstrăm această linişte cu Ucraina, cu Rusia, cu toate ţările. Suntem o ţară mică, nu putem avea pretenţii mari”.