Putin dă o nouă lovitură libertăţii de exprimare pe internet: legea bloggerilor

La câteva zile după ce a declarat că internetul este un proiect al CIA, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a dat o nouă lovitură de graţie libertăţii de exprimare a ruşilor, semnând o nouă lege prin care vocile cunoscute în mediul online sunt obligate să se înregistreze la guvern, o măsură prin care, susţin avocaţii, pionierii internetului şi activiştii politici, guvernanţii vor putea urmări cu mai mare uşurinţă cine ce ce spune pe internet.

Cunoscută îndeobşte sub numele de "legea bloggerilor", noul act legislativ adoptat de Putin prevede că orice site cu mai mult de 3000 de vizitatori zilnici va fi asimilat statului de media/ziar şi va fi responsabil de acurateţea informaţiilor publicate.

Mai mult, protecţia anonimatului dispare. Pe lângă faptul că vor fi obligaţi să se înregistreze, bloggeri nu mai au dreptul să rămână anonimi în mediul online iar organizaţiile care furnizează platforme pentru activitatea acestora, precum motoare de căutare, reţele sociale sau forumuri trebuie să stocheze, pe teritoriul Rusiei, toate datele despre postările efectuate în ultimele şase luni.

"Această lege va reduce numărul de voci critice şi voci ale opoziţiei care se aud în prezent pe Internet", a declarat Galina Arapova, director al Centrului de Apărare a mass-media şi expert în legislaţia mass-media rusă. "Întregul pachet pare destul de restrictiv şi este foarte dur la adresa celor care difuzează informaţii critice despre stat, autorităţi şi figuri publice." a completat Arapova.

Amenzile pentru cei ce nu vor respecta regulile impuse de Kremlin se pot ridica până la 142.000 de dolari, la care se adăugă închiderea temporară a blogului. Legea va intra în vigoare începând cu 1 august, a mai explicat experta.

Legea bloggingului include şi defăimarea şi incitarea la ură şi "încununează" un alt şir de măsuri restrictive pe care Duma Rusă, comandată de Putin, le-a adoptat recent pentru a pune căluş celor care îndrăznesc să-l critice pe autocratul de la Kremlin.

În ultimul timp Rusia restricţionează sever libertăţile, fiind adoptate o serie de legi în acest sens - legea prin care organizaţiile non-guvernamentale ce primesc finanţare din afara ţării sunt obligate să se înregistreze ca agenţii străine, legea privind trădarea, legea referitoare la trecerea calomniei din nou în domeniul penal, precum şi legea protestelor, care statuează că "prezenţa simultană în masă a cetăţenilor în zonele publice" este o infracţiune. Organizarea şi participarea la proteste fără aprobare oficială se sancţionează în Rusia cu amenzi de până la 10.000.de doari, sumă fabuloasă pentru un rus obişnuit.

Istoricul legii

Putin a cerut Dumei Ruse încă din vara lui 2013 să elaboreze un proiect de lege care să "reglementeze" internetul, pe fundalul uriaşului scandal creat de dezvăluirile despre corupţia regimului de la Kremlin făcute în mediul online de Alexei Navalni, devenit celebru pentru blog-ul său RosPil, pe care Navalni povestea cine, cum, când, unde s-a mânjit luând mită, despre intrigile şi episoadele de corupţie din administraţia publică.

Opozantul lui Putin a devenit atât de popular încât şi-a înregistrat candidatura pentru funcţia de primar al Moscovei, vizând ulterior chiar preşedinţia Rusiei. Însă popularitatea l-a costat scump, autorităţile înscenându-i un proces de corupţie.

Internetul, tot mai asaltat de dictatori. Eurasia

De altfel, politica cenzurării internetului a fost folosita recent şi în Turcia, unde Erdogan, a impus cenzurarea Youtube-ului şi a Twitterului cu doar câteva zile înainte de alegeri, pentru a opri hemoragia de informaţii despre corupţia ministeriala postate pe internet. Cenzurarea internetului a fost folosită şi în Venezuela, unde protestele studenţilor împotriva dictatorului Maduro ajunseseră o ameninţare reală la adresa regimului, Pakistanul a blocat şi el între 20,000 şi 40,000 de site-uri, inclusiv Youtube-ul, despre care a afirmat că-i ofensează pe musulmani, iar celebra "democraţie" asiatică, China, a dus tehnica cenzurii la apogeu, investind sume fabuloase în firewall-uri şi tehnologie de monitorizare a internetului, pentru a bloca informaţiile despre persecuţia tibetanilor, Falun Gong, creştinilor şi în genere a militanţilor pentru drepturi şi libertăţi.

De altfel, în urmă cu mai puţin de o lună, ministrul chinez al Securităţii Publice, Guo Shengkun declara, în cadrul unei întâlniri cu omologii săi din Organizaţia de Cooperare de la Shanghai (SCO), că statele din alianţa de securitate trebuie să înăsprească controlul asupra internetului şi să ia alte măsuri pentru a preveni "forţele externe" să instige la revoluţie în statele membre, relata în aprilie publicaţia World Bulletin.

Alianţa de securitate este formată din Rusia şi China şi fostele republici sovietice din Asia Centrală, respectiv Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan. Remarcile ministrului Guo Shengkun ar putea aduce mai multe restricţii în aceste state, în care criticii deja denunţă modul brutal în care guvernele încearcă să reducă la tăcere disidenţa. De altfel, dictatorul Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, colaborator de-al lui Putin, este renumit pentru mâna de fier cu care cenzurează internetul.

În urmă cu mai puţin de trei săptămâni, Pavel Durov, fondatorul Vkontakte, cea mai populară reţea socială din Rusia, a declarat că a fost concediat şi că site-ul este acum "sub un control complet" exercitat de doi aliaţi ai preşedintelui Vladimir Putin. Cu puţin timp înainte să fi fost concediat, Durov afirmase, într-o postare că a primit în trecut cereri de a închide anumite grupuri de pe site aflate în conexiune cu liderul opoziţiei Alexei Navalni cu protestele anti-guvernamentale din Ucraina, dar a refuzat.

În luna martie, autorităţile ruse au blocat accesul la mai multe site-uri web din Rusia care s-au remarcat prin critici la adresa preşedintelui Vladimir Putin. Furnizorii de servicii de Internet din Rusia au primit ordin să blocheze accesul la mai multe site-uri ale opoziţiei, inclusiv cele ale lui Navalni şi ale campionului de şah şi Garry Kasparov, un critic al regimului de la Kremlin. Blocada de pe internet confirmă faptul că Putin încearcă să îşi întărească controlul asupra societăţii ruse în timpul confruntării în curs de desfăşurare pe care o poartă cu Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Putin a câştigat al treilea mandat din Rusia în 2012 după ce a reprimat o serie de proteste ale opoziţiei conduse, printre alţii, de Navalny şi organizate în mare parte pe internet. Anul trecut, Putin a aprobat o lege prin care furnizorii de internet sunt obligaţi să blocheze site-urile de internet de unde s-ar fi făcut apeluri pentru manifestaţiile din 2012.