Un eşec aşteptat privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen (presă)

Deşi preşedinţia irlandeză a UE a pus candidaturile României şi Bulgariei pentru aderarea la spaţiul Schengen pe agenda Consiliului JAI din 7 martie, pare destul de evident că nu se va lua nicio decizie în această privinţă.
Ministrul german de interne  Hans-Peter Friedrich. (Adam Berry / Getty Images)
Epoch Times România
07.03.2013

Deşi preşedinţia irlandeză a UE a pus candidaturile României şi Bulgariei pentru aderarea la spaţiul Schengen pe agenda Consiliului JAI din 7 martie, pare destul de evident că nu se va lua nicio decizie în această privinţă. Lovitura dată cu câteva zile mai devreme de ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, care a ameninţat să-şi folosească dreptul de veto în cazul în care are loc un vot, a confirmat faptul că subiectul va fi amânat pe termen nelimitat, se arată într-o analiză publicată de Europolitics.

'După criteriile tehnice, există un proces politic care necesită unanimitatea statelor membre, dar nu există consens', a rezumat o sursă irlandeză în ajunul Consiliului JAI. De data aceasta, Germania a fost cea care a luat poziţie, după ce a lăsat Olanda să conducă demersul pentru o lungă perioadă de timp împotriva admiterii României şi Bulgariei în spaţiul fără controale la frontierele intra-europene.

Cu toate acestea, acelaşi Consiliu, după Comisia Europeană, a recunoscut exact un an în urmă că Sofia şi Bucureştiul îndeplinesc criteriile tehnice, aminteşte Europolitics.

'Niciun stat nu ar trebui să fie considerat răspunzător', a declarat o sursă diplomatică. 'Doar câteva state membre au probleme legat de această chestiune', a precizat sursa. În afară de Germania, printre alte ţări care se opun se numără Olanda şi Franţa, potrivit declaraţiilor făcute pentru Europolitics.

În această etapă, nu se aşteaptă ca miniştrii de interne să stabilească un nou termen. Singura lor determinare comună este de a evita o dezbatere aprinsă cu omologii bulgar şi român, notează ziarul de la Bruxelles.

Preşedinţia irlandeză este pragmatică şi ştie că nu va redeschide această problemă înainte de sfârşitul mandatului său, relevă analiza. Viitorul este incert, în special din cauza crizei politice din Bulgaria, declanşată de demisia premierului Boiko Borisov, în urma unor manifestaţii împotriva corupţiei în elita politică, în cursul cărora trei persoane şi-au dat foc. Problema va fi remisă preşedinţiei lituaniene.

Pentru a bloca aderarea, miniştrii de interne au folosit în ultimii trei ani raportul anual al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în eforturile depuse de România şi Bulgaria de combatere a corupţiei. Problema este că acest raport, impus celor două state în momentul în care au aderat la UE, în ianuarie 2007, oficial nu are legătură cu admiterea în Schengen, constată analiza.

Argumentele statelor privesc, de asemenea, imigraţia, care îi exasperează pe unii parlamentari. 'Trebuie să amintim că cetăţenii bulgari şi români, în calitate de cetăţeni europeni, beneficiază deja de dreptul de liberă circulaţie pe teritoriul UE. Argumentele bazate pe riscurile unei 'imigraţii a sărăciei' sunt dovezi ale unei suspiciuni, care, în afară de faptul că este eronată, este şi dăunătoare pentru integrarea europeană'', a denunţat parlamentarul francez Helene Flautre din ''Europa Ecologie''. Declaraţia ministrului german ar trebui plasată în contextul unei campanii electorale înaintea alegerilor legislative din septembrie.

În România, premierul social-democrat Victor Ponta a mizat pe o decizie, la 7 martie, care să valideze ultima propunere a Consiliului, şi anume o deschidere în două faze a frontierelor cu România şi Bulgaria. Controalele asupra persoanelor ar fi eliminate mai întâi la frontierele aeriene şi maritime, după care ar urma o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre. Dar ministrul Friedrich a exclus şi posibilitatea unei decizii privind prima fază.

Această situaţie l-ar putea determina pe Ponta să scoată Schengen de pe agenda priorităţilor guvernului său, aşa cum a şi sugerat de altfel, aminteşte Europolitics. Fostul său rival de centru-dreapta, preşedintele Traian Băsescu, recomandă abordarea opusă, cu alte cuvinte să se depună toate eforturile pentru a obţine o nouă dată privind aderarea la Schengen.

După o amânare de şapte ani, statele vor adopta, de asemenea, o decizie privind lansarea oficială a celei de-a doua generaţii a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS II). Acesta va moderniza baza de date europeană utilizată pentru schimbul de informaţii între membrii spaţiului UE fără graniţe. SIS II, care va include şi date biometrice, va fi operaţional din 9 aprilie 2013.

Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, îşi va prezenta, de asemenea, propunerea, cerută de cei 27 de membri ai UE, privind înregistrarea intrărilor şi ieşirilor cetăţenilor neeuropeni în Schengen, precum şi un program de a facilita intrarea anumitor cetăţeni, cum ar fi oameni de afaceri, studenţi, femei.

Coordonatorul european privind lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove, va prezenta un raport privind securitatea internă a UE în urma intervenţiei franceze în Mali.

În cea de-a doua zi a Consiliului JAI, la 8 martie, miniştrii justiţiei vor încerca să avanseze în ceea ce priveşte proiectul de regulament menit să protejeze datele cu caracter personal ale europenilor, în special on-line. Preşedinţia UE, care a făcut din această chestiune o prioritate, va prezenta un raport privind progresele înregistrate. Una dintre provocări este de a relaxa normele pentru sectorul public.

Miniştrii vor dezbate, de asemenea, pentru prima dată, un proiect de directivă ce vizează ameliorarea protecţiei monedei euro şi altor monede împotriva falsificării.

În această etapă, nu se aşteaptă nici măcar ca miniştrii de interne să stabilească un nou termen, mai precizează Europolitics.

Deutsche Welle aminteşte că spaţiul Schengen include 22 de state membre ale UE şi acoperă peste 400 de milioane de persoane. În spaţiu sunt incluse toate statele din UE, cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, României şi Bulgariei. Patru ţări nemembre în UE - Islanda, Elveţia, Liechtenstein şi Norvegia - au aderat la acordul Schengen.

Yves Pascouau, care conduce programul privind politicile migraţiei europene în cadrul Centrului de Politici Europene (EPC), cu sediul la Bruxelles, a subliniat faptul că UE a urmărit anterior o politică de liberalizare a vizelor pentru statele din Balcani, dar în prezent, miniştrii de interne vor să restrângă libertăţile.

''Noile cerinţe de viză ar urma să intre în vigoare atunci când există o creştere neobişnuită a solicitanţilor de azil din ţările care nu sunt, de obicei, eligibile pentru acordarea de azil', a explicat Pascouau.

Potrivit Comisiei Europene, acesta este cazul pentru majoritatea solicitanţilor de azil din ţări balcanice, cum ar fi Bosnia-Herţegovina, Albania, Macedonia, Muntenegru şi Serbia.

'Majoritatea sunt refugiaţi economici, mai degrabă decât victime ale persecuţiei politice', a declarat un purtător de cuvânt al comisarului UE pentru afaceri interne, Cecilia Malmström.

Agenţii germane au constatat o creştere a numărului de solicitanţi de azil din state balcanice în ultimele câteva luni. Ministerul de interne a informat că numărul lor este în continuă creştere.

Majoritatea solicitanţilor de azil, potrivit unui raport al guvernului, sunt membri ai comunităţii romilor. În România, tinerii romi reprezintă aproximativ o cincime din populaţia aptă de muncă, mai precizează Deutsche Welle.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor