Consiliul JAI: Nicio decizie în privinţa aderării României şi Bulgariei

Reuniunea Consiliului JAI începe joi la Bruxelles şi, contrar aşteptărilor, este foarte probabil să nu se supună la vot aderarea României şi Bulgariei şi să nu se ia nicio decizie în cazul celor două state. Declaraţia a fost făcută de un oficial din cadrul Preşedinţiei irlandeze a UE, citat de AFP. Schimbarea în privinţa supunerii la vot, care fusese anunţată iniţial în programul Consiliului din 7-8 martie, s-a produs din cauza opoziţiei mai multor state membre, printre care Germania, Finlanda şi Franţa.

"Deocamdată, nu există consens pentru că mai multe state au rezerve şi preocupări. Dosarul nu va putea fi soluţionat de preşedinţia irlandeză şi va trece la Lituania", a afirmat o sursă din preşedinţia irlandeză. Lituania este următoarea ţară care va prelua preşedinţia Consiliului UE începând din iulie.

Poziţia Finlandei

Autorităţile din Finlanda au anunţat oficial că vor bloca aderarea României la spaţiul Schengen, la Consiliul JAI, conform postului public de televiziune YLE.

Reprezentanţii Guvernului şi ai Parlamentului Finlandei au motivat că atât România, cât şi Bulgaria sunt prea corupte şi nu trăiesc conform principiilor statului de drept. Ministrul de Interne Päivi Räsänen a precizat că decizia luată de autorităţile din această ţară nu este legată de problema ţiganilor care au creat probleme pentru că merg să cerşească în oraşele finlandeze.

Oficialul finlandez a mai afirmat că România şi Bulgaria au fost primite prea uşor în UE. În ceea ce priveşte criteriile pentru admiterea în Schengen, Finlanda nu are încredere că cele două ţări vor putea securiza corespunzător frontierele externe ale UE din cauza corupţiei.

Schimbare de strategie

După ce Germania a anunţat oficial că se va opune aderării României la Schengen, premierul Ponta a schimbat strategia şi a declarat că, la Consiliul JAI care va avea loc joi şi vineri, România nu va solicita un vot pentru aderare şi nu va mai lua în calcul un termen pentru finalizarea acestui proces. Decizia a fost luată după ce premierul s-a consultat cu preşedintele Traian Băsescu. Anterior, şeful statului menţionase că există şapte state care se opun intrării României în spaţiul Schengen.

"Probabil că Olanda ar vota alături de Germania. Nu se pune problema să mai cerem vot, sunt convins că Germania, de obicei, nu rămâne singură când se pune problema de vot, că totuşi e una dintre ţările-lider ale Uniunii Europene, iar pentru România nu se schimbă nimic dacă e un singur vot împotrivă sau sunt trei ori cinci. Practic, un singur vot, dreptul de veto anunţat oficial de Germania, este suficient şi, din acest motiv, am considerat că nu are rost să încălcăm uzanţele europene", a declarat Victor Ponta.

Traian Băsescu a anunţat că "poziţia corectă" pentru Consiliul JAI ar fi "să se ia notă şi să stabilim un alt termen în care să discutăm accesul în Schengen", spre sfârşitul acestui an.

După ce şeful statului declarase că există şapte state care se opun aderării României, premierul a replicat că ideea susţinută de Băsescu reprezintă "o poveste" care nu există şi a arătat că poziţia statelor UE nu poate fi discutată "după bârfe".

"Aş vrea să mai clarific un lucru, ca om care ştie mecanismele de funcţionare ale Uniunii Europene. Germania nu este singura care ar fi votat împotriva României, sunt cel puţin şapte state care, dacă s-ar fi ajuns la vot, ar fi votat împotrivă urmare a raportului MCV. Şapte state pe care le ştiu eu, dar este foarte posibil ca, în momentul în care ministrul german de Interne ridica mâna, să fie majoritate împotrivă. Ştiu foarte bine cum funcţionează consiliile interguvernamentale şi interstatale în UE", a menţionat Băsescu.

Germania, prima care a anunţat va folosi dreptul de veto

Într-un interviu pentru cotidianul "Der Spiegel", ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich, a anunţat recent că va utiliza la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei împotriva aderării României şi Bulgăriei la spaţiul Schengen. Ministrul doreşte să împiedice aderarea rapidă a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, precum şi ridicarea controalelor de graniţă pentru cetăţenii celor două ţări.

Friedrich a declarat că în cazul în care, după votului din cadrului reuniunii miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne (Consiliul JAI - n.r.), ambele ţări vor fi admise, "intrarea acestora va fi împiedicată prin veto-ul german".

"Chiar şi considerarea aderării parţiale, adică intrarea cu aeroporturile şi porturile maritime, este scoasă de la masa discuţiilor. Extinderea spaţiului Schengen va fi acceptată de către cetăţenii noştri numai în condiţiile în care sunt asigurate premisele de bază. În momentul de faţă nu este cazul", a declarat Friedrich.

Ministrul german de Interne sugerează că măsurile populiste faţă de imigranţi sunt necesare pentru evitarea ameninţării fascismului.

Germania nu este singura ţară care ar fi votat împotriva aderării României la Schengen, a declarat luni preşedintele Traian Băsescu, menţionând că există cel puţin şapte state care s-ar fi opus în cazul unui vot.