În pofida schimbului de replici pline şi de umor între Marea Britanie şi România, Schengen este încă departe(OBC)

Italia a dat un bun exemplu altor ţări din UE privind integrarea românilor, ''în aceste vremuri încă atât de complicate', a declarat recent, la Roma, ministrul român de externe Titus Corlăţean pentru Osservatorio Balcani e Caucaso (OBC). Este posibil ca aceste cuvinte să fie prevestitoare ale unei înrăutăţiri a relaţiilor în Europa, comentează Daniela Mogavero, cea care a consemnat interviul, având în vedere că frontul ţărilor care se opun aderării Bulgariei şi României la Schengen s-a conturat din nou şi pare mai acerb ca niciodată.

În pofida schimbului viu de replici (dacă 'vremea este rea' în Marea Britanie, 'veniţi la noi', în România), chestiunea este extrem de serioasă şi priveşte libertatea de circulaţie în interiorul UE, subliniază semnatara articolului, publicat miercuri.

Umorul englezesc a contaminat şi Bucureştiul. Poate pentru a urma vechea zicală potrivit căreia 'cel care este dispreţuit obişnuieşte să răspundă cu aceeaşi monedă' sau pur şi simplu pentru a arăta un mare spirit de ospitalitate şi a lansa un contraatac Londrei, guvernul român a pus în aplicare o fină şi 'înţeleaptă' strategie de comunicare în Marea Britanie, ca răspuns la 'temerile' britanice privind o invazie de lucrători români (şi bulgari), imediat după ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii la sfârşitul acestui an.

O asemenea strategie de comunicare, care se poate dovedi o experienţă de succes, nu trebuie aplicată oriunde în Europa, de exemplu în Italia 'nu ar fi de folos', a afirmat Titus Corlăţean, în opinia căruia Roma a avut o abordare cu adevărat europeană şi a dat un exemplu altor ţări din UE. O frază şi mai 'cu greutate', dacă este comparată cu noua închidere a Germaniei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen, ultimul capitol al unei poveşti îndelungate.

'În Marea Britanie, comunitatea românească este bine înrădăcinată şi îşi aduce o mare contribuţie, desigur nu are dimensiunile celei din Italia, dar din raţiuni şi obiective politice, în ultimele luni, unele mass-media au lansat o campanie care a vorbit despre posibila 'invazie' de români şi bulgari de la 1 ianuarie 2014, când restricţiile de pe piaţa muncii din Marea Britanie vor fi eliminate'', a explicat, la Roma, pentru OBC, şeful diplomaţiei române. ''Din acest motiv am lansat o campanie, la rândul nostru: o strategie cu dublă destinaţie, una pentru mass-media şi una pentru societatea civilă. Punctul focal este 'sense of humor'. I-am invitat pe britanici să vină în România şi prin urmare 'să ne invadeze' ţara'', a precizat el.

În opinia lui Corlăţean, campania ''a fost apreciată şi a fost înţeleaptă: va avea consecinţe pozitive'.

Potrivit presei britanice, între 2014 şi 2019 ar putea veni în Marea Britanie 250.000 de români şi bulgari, cu consecinţe asupra pieţei forţei de muncă. La Londra, unde acţiunea Bucureştiului a prins pe picior greşit autorităţile, se evaluează alte proiecte pentru a descuraja ultimii sosiţi dintre noii europeni de a se muta în Regatul Unit, deoarece trebuie desfiinţat mitul că 'străzile sunt pavate cu aur'. Se preconizează să se facă mai dificil accesul la serviciile publice, repatrierea forţată pentru cei care nu pot găsi un loc de muncă în termen de trei luni, o campanie negativă despre despre lipsa locurilor de muncă şi condiţiile meteorologice teribile.

Sunt acestea, oare, elemente de descurajare suficiente?, se întreabă OBC.

Un plan 'publicitar' şi de curăţare de imagine de acest gen nu este de folos în Italia - ministrul Corlăţean se declară convins de aceasta în proporţie de 100%. 'În Italia există un nivel optim de integrare. Când vin aici nu reuşesc să deosebesc italienii de români. Cred că împărtăşirea valorilor comune ale latinităţii face diferenţa - a continuat ministrul român. Majoritatea românilor din Italia este bine integrată, plăteşte impozite, munceşte. Au avut loc cazuri grave şi dificile în trecut - a admis Corlăţean -, dar am fost întotdeauna în favoarea unei aplicări stricte a legii şi am salutat spiritul de cooperare al autorităţilor şi eliminarea restricţiilor pentru lucrătorii români, deja în ianuarie 2012'.

În opinia ministrului român, acesta este 'un exemplu optim privind ceea ce ar trebui să fie cu adevărat Europa. Italia a dat un bun exemplu altor ţări din UE în aceste vremuri încă atât de complicate'. Cuvinte care este posibil să prevestească o înrăutăţire a relaţiilor în Europa. Frontul ţărilor care se opun aderării Bulgariei şi României la Schengen s-a conturat din nou şi pare mai acerb ca niciodată. Germania a declarat că este pregătită să opună un veto intrării celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie. Ministrul federal de Interne, Hans-Peter Friedrich, s-a declarat alarmat de un aflux mare de romi proveniţi din Balcani care a ajuns în Germania în ultimele luni, pentru a profita de beneficiile sociale.

La 7 martie, miniştrii de interne şi justiţie din UE ar trebui să decidă din nou privind extinderea Schengen. Berlinul, însă, a declarat deja război demersului acceptării celor două ţări. La reuniunea precedentă pe tema aderării României şi Bulgariei la Schengen, Olanda a fost cea care a pus beţe în roate extinderii, susţinând că România şi Bulgaria trebuie să-şi sporească lupta şi să-şi amelioreze mijloacele de combatere a corupţiei şi criminalităţii organizate.

Ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, s-a aflat la Roma la 27 februarie, când a participat la un dineu de lucru al miniştrilor afacerilor externe din statele membre UE şi NATO.