"Un elefant într-un magazin de porţelanuri" - Povestea din spatele datoriilor de 84 de miliarde nerecuperate de ANAF
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) este ca un "elefant într-un magazin de porţelanuri". În multe situaţii este complet depăşit de realitatea economică, închistat în proceduri şi practici arhaice, incapabil să acţioneze preventiv şi să monitorizeze în timp real circulaţia banilor, a activelor în economie, a apreciat, miercuri, economistul Adrian Negrescu.
"S-a vehiculat în aceste zile faptul că ANAF ar avea de recuperat creanţe de 84 de miliarde de lei din mediul economic. La prima vedere, suma este uriaşă – aproape 17 miliarde de euro, însă dacă treci dincolo de raportările statistice, se poate observa cu uşurinţă că mare parte din această sumă nu reprezintă realitatea. E ca un fel de raportare la hectar. De ce? Pentru că ANAF judecă în continuare contabil, fără să ţină cont de realitatea economică. Multe dintre companiile aflate pe lista datornicilor sunt în insolvenţă, faliment sau în procese de reorganizare, iar sumele pe care statul, în mod real, le poate recupera sunt cu mult mai mici decât cele declarate scriptic în statistici", a afirmat Adrian Negrescu.
Potrivit economistului, sunt cazuri de companii care au sute de milioane datorii la stat şi care, în mod real, nu au în conturi niciun ban iar o eventuală executare silită nu va duce la recuperarea a nici măcar 10% din suma datorată.
"E un adevărat fenomen tot mai răspândit în economie pe care ANAF pare incapabil să îl stopeze, pentru simplul motiv că nu are mecanisme de prevenţie şi control, de monitorizare în timp real a situaţiei acestor companii datornice. În foarte multe cazuri, cei care administrează astfel de companii cu probleme îşi mută activele (financiare sau fixe) pe alte firme din grup, le externalizează, iar statul asistă neputincios la această realitate. Asta pentru ca legea le permite asta. Statul acţionează tardiv şi nu are dreptul, de exemplu, de a atrage în solidar răspunderea companiilor din grup, la care acţionarul/administratorul au controlul", a declarat Adrian Negrescu.
Expertul a explicat că, din moment ce aceştia nu răspund cu bunurile lor pentru faptele comise pe firma datornică, este aproape imposibil să mai recuperezi ceva la bugetul de stat. Ar trebui ca legea să poată permite ANAF să urmărească toate firmele unde administratorul este acţionar majoritar.
"O modificare a legii insolvenţei, pornind de la această realitate, cred că este absolut necesară. În plus, ar trebui ca şi băncile să răspundă, în solidar, pentru pagubele create de firmele pe care le finanţează. Dacă tot susţin din punct de vedere financiar o afacere, ar trebui să fie responsabile pentru modul în care acestea îşi desfăşoară activitatea, îşi plătesc taxele şi nu intră în insolvenţă. Şi ar mai fi nevoie de o modificare legislativă absolut esenţială. Oamenii de afaceri condamnaţi pentru bancrută frauduloasă, de exemplu, ar trebui să aibă o perioadă de timp în care să le fie interzis să mai activeze în mediul economic. Acum orice infractor care a tras ţeapă pe o firmă îşi poate deschide fără problemă o afacere nouă", a punctat Adrian Negrescu.
În esenţă, economistul a subliniat că dacă vrem să aducem mai mulţi bani la buget, e nevoie ca statul, ANAF, Ministerul de Finanţe şi cel al Justiţiei să modifice legislaţia în aşa fel încât să optimizeze recuperarea datoriilor şi, foarte important, să dea posibilitatea firmelor aflate în situaţii de risc să urmeze un plan de restructurare - să încerce să se salveze, nu să le blocheze conturile şi să le taie orice posibilitate de redresare.
