"O nesimţire totală" - Profesor de economie mondială, uluit de tupeul celor din consiliile de administraţie Tarom care şi-au dublat indemnizaţia
Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a opinat, într-o intervenţie la postul B1 TV, că ar trebui încă să acordăm credit Guvernului după pachetul de măsuri fiscale care afectează omul de rând, întrucât reformele reale, precum eliminarea risipei şi a privilegiilor din companiile de stat, necesită timp pentru schimbarea legilor care protejează aceste abuzuri. Totuşi, a avertizat că dacă în următoarele 6–12 luni nu apar măsuri concrete în această direcţie, încrederea românilor şi a partenerilor europeni va fi iremediabil pierdută.
Jurnalistă: Şi ne uităm la toate aceste măsuri şi vedem că în acelaşi timp cei care se află în consiliile de administraţie de la Tarom tocmai şi-au dublat indemnizaţia. Şi profitul a fost zero al acestei companii. Nu sunt singuri, am dat zilele acestea zeci de exemple pe care, de altfel, chiar Ilie Bolojan le-a semnalat pentru că a identificat problemele, mai trebuie să găsească şi soluţiile. În opinia dumneavoastră, cum vedeţi aceste măsuri care se aplică de jos în sus?
Christian Năsulea: Este lesne de înţeles că s-au apucat guvernanţii noştri să ia măsurile care se puteau face cel mai simplu, să meargă după bani acolo unde oamenii nu au legături politice, nu au cum să îşi apere privilegiile, deşi mi-e greu să... e greşit cuvântul „privilegii”... când vorbim despre pensiile deţinuţilor politici sau indemnizaţiile pentru mamele care trebuie să se ocupe de copii în primele luni de viaţă.
Din păcate, acolo s-a putut umbla mai uşor, fără să existe rezistenţă prea multă şi de acolo au început. E complet greşit modul în care au fost comunicate aceste lucruri, pentru că, din punctul meu de vedere, era inevitabilă o ajustare şi în această zonă, din păcate. Şi acolo unde există pensii care nu sunt suficient de mari ca să putem să vorbim despre un trai decent, statul român a ajuns în situaţia în care nu îşi permite, de fapt, să plătească nici banii aceştia la nivelul la care trebuie.
Dar, ca să vorbim despre chestiunea care e cu adevărat importantă: până la momentul în care Guvernul va găsi nişte soluţii ca să poată să rezolve problemele acestea legate de banii pe care îi iau oamenii din consilii de administraţie ale unor companii de stat care sunt falimentare – falimentare fără banii noştri –, mi se pare o nesimţire totală din partea celor care sunt în astfel de consilii să-şi voteze, în aceste zile când toată lumea caută soluţii în aşa fel încât ţara să nu fie retrogradată la junk, în aşa fel încât să nu ajungem să avem probleme mai mari, să vii şi să-ţi votezi o creştere a veniturilor, a banilor pe care îi încasezi, dintr-un loc în care, în mod evident, nu-ţi faci treaba.
Compania Tarom, care este pe pierdere de atâta timp, este condusă prost. Cum tu, care eşti acolo ca să reprezinţi statul român în consiliul de administraţie al acestei companii şi nu-ţi faci treaba, nu ai făcut o treabă bună, consideri că e în vreun fel justificat în acest moment să vii şi să ceri mai mulţi bani pe care îi ceri tot de la statul român, deci tot de la cetăţeanul român – pentru că tot din banii noştri vin aceşti bani pe care oamenii aceştia şi i-au votat –, trebuie să spun: asta e o nesimţire. E singurul cuvânt care poate să fie folosit în acest moment pentru acest gen de comportament.
Jurnalistă: Total de acord, a spus-o inclusiv Premierul României, însă aici nu este vorba despre bun-simţ sau despre lipsa acestuia, ci este vorba despre lege. Iar legea le permite acestor oameni să facă acest lucru. Şi aş vrea să vedem ce conţine al doilea pachet de măsuri. Vedem că acolo sunt mai multe măsuri, cum ar fi reforma pensiilor speciale, reforma ASF, ANCOM, ANRE, reforma administraţiei locale, combaterea evaziunii fiscale.
Şi acum întrebarea este, domnule profesor, de ce nu s-a început de aici? Pentru că îi tot auzim pe oficialii din ţară noastră că trebuie să recâştigăm încrederea oficialilor europeni. Şi la această oră, Ministrul Finanţelor Publice se află la ECOFIN, la Bruxelles. Încercăm să nu pierdem banii europeni. Dar despre încrederea românilor nu vorbeşte nimeni.
Christian Năsulea: Cele două chestiuni sunt congruente. Şi încrederea românilor, şi încrederea partenerilor europeni sunt legate de acelaşi lucru. Sunt legate de reformele reale care ar trebui să fie făcute.
Din punctul meu de vedere, putem să mai acordăm puţin credit acestui Guvern în sensul în care, exact cum spuneaţi, oamenii din aceste consilii de administraţie, din aceste companii de stat, au avut grijă să-şi pună, de-a lungul timpului, să-şi cimenteze poziţiile, să-şi dea nişte legi, să fie acoperiţi în aşa fel încât să poată să facă astfel de lucruri. Legi care trebuie schimbate.
Deci putem înţelege că va dura ceva timp ca să fie schimbate legile în aşa fel încât să poată să fie corectate aceste excese, aceste dezechilibre care sunt induse de oameni conectaţi politic, care există în continuare în orbita statului român prin aceste companii de stat.
Dar dacă nu începem să vedem în pachetele următoare că se mişcă lucrurile într-un mod foarte serios în direcţia corectării acestor probleme, noi, cetăţenii români, nu cred că vom avea vreo problemă în a comunica foarte clar că este necesară o schimbare dacă lucrurile nu încep să se mişte în următoarele 6-12 luni, să spunem.
Şi, de asemenea, dacă nu se vor vedea nişte reforme serioase care să meargă în zona eliminării exceselor şi risipei, cred că nici partenerii noştri europeni nu vor mai da crezare, nu vor mai putea da credit faptului că începe ţara noastră să meargă în direcţia bună.
Deci, din punctul meu de vedere, pot înţelege de ce acest prim pachet arată cum arată. Atât s-a putut face pe termen scurt, tot noi, tot cei mai săraci au trebuit să suporte greul. Dar, mai departe, e foarte clar pentru mine că trebuie să începem să vedem reduceri de acolo de unde nu ar fi trebuit să existe cheltuială şi risipă niciodată.
